Cele mai mari pieţe cinematografice din România sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa şi Timişoara, care concentrează 54% din cerere, arată o analiză a unei firmei de consultanţă imobiliară, pornind de la datele oferite de Centrul Naţional al Cinematografiei.
Din cele 13,9 milioane de bilete plătite de români la cinema în 2017, nu mai puţin de 10 milioane, reprezentând 72% din numărul total, au fost vândute pentru sălile din zece oraşe.
La începutul anului, cele 41 de centre comerciale din România care aveau un cinematograf multiplex, ajungeau la un număr mediu de săli de proiecţie de 7,8. Astfel, analiza arată că, în medie, dezvoltatorii au amenajat câte o sală de cinematograf la fiecare 5.000 de metri pătraţi ȋnchiriabili ai centrului comercial.
„Industria cinematografică a beneficiat din plin de pe urma dezvoltării centrelor comerciale din ultimii ani, tinând cont de faptul că, în 2017, aproximativ 90% din sălile de cinematograf din Romȃnia se regăseau ȋn cadrul mall-urilor, care de altfel, au atras şi peste 90% dintre spectatori. Investiţiile ȋn cinematografe sunt extrem de ridicate, dar acestea aduc beneficii substanţiale pentru imaginea şi traficul centrelor comerciale, întregind totodată componenta socială din ce ȋn ce mai puternică a acestora”, declară Bogdan Marcu, de la Cushman & Wakefield Echinox.
Numărul de spectatori înregistraţi în cinematografele din România a crescut cu 6,4% în 2017 faţă de anul precedent. Şi, în acelaşi fel, a crescut uşor şi numărul vizitelor per locuitor, de la 0,67 la 0,7.
Cele mai mari creşteri ale numărului de spectatori faţă de anul 2016 au fost înregistrate la Bistriţa (+229%), Târgovişte (222%), Piatra Neamţ (213%) şi Vaslui (165%). Dar aceste oraşe nu au avut cinematografe funcţionale ȋn 2015.
Topul creşterilor continuă şi pentru alte oraşe care nu se află între cele care să se laude cu un număr mare de săli, cum sunt Galaţi (59,4%), Craiova (30%) şi Târgu-Jiu (26,7%).
De altfel, oraşele în care se poate vorbi despre cea mai mare aglomeraţie în cinematografe, cifrele arătând cel mai ridicat grad de utilizare a infrastructurii cinematografice existente, sunt Iaşi (1,53 spectatori/loc/zi), Bistriţa (1,44 spectatori/loc/zi) şi Satu Mare (1,4 spectatori/zi), urmate de Oradea (1,18 spectatori/loc/zi) şi Sibiu (1,15 spectatori/loc/zi).
Atunci când se ţine cont de numărul de locuitori din oraş, sucevenii sunt cei mai conştiincioşi spectatori din sălile de cinema (3,14 vizite per locuitor ȋn 2017). În topul raportării acestor medii, urmează Constanţa (2,9), Deva (2,84), Cluj-Napoca (2,83) şi Bucureşti (2,63).
Oraşele româneşti în care se înregistrează cel mai mare aflux de public în cinema sunt Bucureşti (4.944.978 de vizite la cinema ȋn 2017), Cluj-Napoca (918.022), Constanţa (824.477) şi Timişoara (802.416). Spectatorii din cele patru municipii, alcătuiesc cele mari pieţe cinematografice din România, concentrând 54% din cerere. Următoarele şase centre urbane în care filmele atrag mulţi spectatori sunt Braşov (558.276), Brăila (558.252), Ploieşti (483.703), Iaşi (483.000), Piteşti (362.031) şi Bacău (299.668). Interesant este şi faptul că Braşovul şi Bacăul au acelaşi număr de săli de cinema, 8. Practic, în aceste zece oraşe din Romȃnia, a căror populaţie cumulată este de aproximativ patru milioane de locuitori „au fost înregistraţi în 2017 peste 10 milioane de spectatori, aceste oraşe grupând 72% din cererea cinematografică la nivel naţional”, arată datele analizate de agenţie.