Zeci de mii de persoane au participat la cea de a 14-a ediţie a Nopţii Muzeelor

„Indiferent dacă plouă sau nu, Noaptea Muzeelor este un succes. Nu urmărim puhoaie de vizitatori şi alte cifre. Pentru noi, alte detalii contează cu adevărat: tineri în trening şi munciţi care ascultă fără să respire muzică clasică, terase de restaurant pe a căror pereţi se proiecta programul Nopţii Muzeelor, biserici care-şi ţin uşile deschise până la miezul nopţii pentru oamenii care doresc să se mai reculeagă între două vizite, persoane de toate vârstele care au vizitat pentru prima oară în viaţa lor un muzeu, colegi de breaslă care se solidarizează pentru a-şi câştiga dreptul la demnitate profesională, copii care fac crochiuri după model într-un muzeu de artă sau care cred că statuile sunt vii. Aceasta este valoarea socială a unui muzeu, una incontestabilă!”, a declarat, la finalul ediţiei din acest an, Dragoş Neamu, directorul executiv al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR), entitatea organizatoare a Nopţii Muzeelor în România.

Cei mai mulţi vizitatori au numărat cei de la Muzeul Municipiului Bucureşti, adunând la toate cele opt sedii ale sale 13.250 de oaspeţi, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de RNMR.

Spaţiul cel mai solicitat a fost din nou cel de la Piaţa Victoriei, unde Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a fost asaltat de peste 10.000 de oameni aliniaţi la coadă să vadă exponatele instituţiei, potrivit Mediafax.

Peste drum, Muzeul Naţional de Geologie anunţă că a împărţit 11.100 de bilete pentru programul de vizitare special, care a inclus venisajul expoziţiei „Centenar Geologic”.

Printre activităţile cu care instituţiile culturale şi-au atras publicul sâmbătă seară s-au numărat vernisaje şi concerte: La Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, cei 1.610 vizitatori au fost purtaţi, pe ritmuri de jazz, într-o călătorie pe Dunăre. 2.778 de vizitatori au trecut pragul Muzeului Universităţii de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, care a pregătit o expoziţie în parteneriat cu Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, „Hărţile Timpului”, care îşi propune să redefinească relaţia între artă şi ştiinţă, potrivit organizatorilor.

De asemenea, 1.333 de vizitatori au ieşit din oraş ca să participe la programele Fermei Animalelor din Pantelimon.

Nici în ţară cifrele nu au fost de neglijat. Potrivit celor de la Reţeaua Naţională a Muzeelor, 5.800 de vizitatori au fost la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi la Muzeul Farmaciei, 4.000, la Muzeul de Artă Cluj, în timp ce Muzeul Buzău şi colecţiile sale externe au întâmpinat 3.770 de vizitatori.

Un flux consistent de public au constatat şi cei de la Iaşi, unde Complexul Muzeal Naţional „Moldova” şi Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” au avut 4.720 de vizitatori. Alte instituţii ieşene care au aproximat numărul de vizitatori la evenimentele de sâmbătă seară sunt Muzeul Etnografic al Moldovei (2.780), Muzeul de Artă (2.530), Muzeul de Istorie a Moldovei (3.750), Muzeul Unirii (6.055), Palatul „Al. I. Cuza” de la Ruginoasa (1.850) şi Târgul Meşterilor Populari, care anunţă că a adus în faţa Palatului Culturii aproximativ 10.000 de persoane.

O parte dintre participanţii la Noaptea Muzeelor au folosit aplicaţia Questo, transformând vizita la muzeu într-o experienţă interactivă.

Claudiu Petria, cofondatorul aplicaţiei, a declarat: „Am reuşit să ghidăm peste 3.200 de copii, tineri şi familii în muzeele din România, iar, până la sfârşitul anului, ne propunem să ajungem la peste 20.000”.

Totuşi, surpriză, nu un muzeu, ci Cimitirul Bellu din Bucureşti a numărat cele mai multe utilizări ale aplicaţiei virtuale. Aici, peste 1.000 de persoane au apelat la ghidajul virtual.

Restul solicitărilor au venit de la vizitatori ai Muzeului Antipa (peste 500 de utilizatori), Complexul Muzeal Bistriţa (peste 250 de utilizatori), Palatul Culturii (peste 230 de utilizatori), Muzeul de Artă Baia Mare (peste 170 de utilizatori).