„Cei cinci români care au strălucit la Paris. Ionescu, Cioran, Eliade, Brâncuşi, Enescu” îi are în vedere pe cei mai de seamă români ajunşi pe malurile Senei la jumătatea secolului trecut. Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, tinerii români plecau la Paris ca să uimească elitele din „Oraşul Luminilor”. Tradiţia a continuat şi în prima parte a secolului XX şi o nouă pleiadă de personaje uimitoare cu rădăcini valahe, moldave şi transilvane au luat cu asalt capitala Franţei. Între ei, titanul teatrului absurd – Eugen Ionescu (a cărui mamă era ea însăşi franţuzoaică), filosoful „Silogismelor amărăciunii” – Emil Cioran (cel care a copilărit la Coasta Boacii ajungând să fie considerat cel mai mare stilist al limbii franceze moderne), marele istoric al religiilor Mircea Eliade (care a revenit anual de la Chicago, pentru vacanţe, la Parisul atât de iubit din tinereţe), sculptorul de geniu al Păsării Măiestre – Constantin Brâncuşi (al cărui atelier se află acum, reconstruit, în faţa Muzeului Beaubourg) şi muzicianul fabulos George Enescu (compozitorul operei „Oedip” şi cel mai mare violonist al timpului său)… Cu toţii au avut, însă, biografii controversate, cu ciudăţenii incredibile, slăbiciuni omeneşti mai mult sau mai puţin condamnabile şi, uneori, derapaje greu de explicat. Cartea lui Dan Silviu Boerescu nu eludează niciunul dintre aceste derapaje, scrie Mediafax.
Mari sportivi români care au concurat (şi) pentru alte ţări
Actualul preşedinte al Federaţiei Române de Haltere şi vicepreşedinte al forului mondial Nicu Vlad, câştigător al aurului olimpic la Atlanta, în 1984, acceptă în 1991 să concureze vreme de patru ani pentru Australia. „Am plecat pentru că eram dator moral, ei îmi plătiseră o operaţie complicată la genunchi în 1986. Atunci, în 1991, am fost considerat trădător, în special de către presă”, spune Nicu Vlad. L-a durut enorm felul în care era privit, tocmai el, singurul român care a coborât la Budapesta de pe podiumul de premiere, protestând astfel pentru că, în loc de „Deşteaptă-te, Române!”, se intona „Trei culori”, imnul vechi, în 1990, când luase medalia de aur la Campionatul Mondial.
Mai mulţi fotbalişti născuţi şi consacraţi în România, de la interbelicul Iuliu Bodola la contemporanul Vasile Miriuţă, au jucat şi au marcat goluri (şi) pentru echipa naţională a Ungariei.
Jucătorul de tenis de masă Călin Creangă s-a metamorfozat, la Atena, în sportivul grec Kalinikos Kreanga.
Handbalistele Gabriela Rotiş, Simona Spiridon, Edith Török-Matei, Liliana Ţopea şi Sorina Lefter-Teodorović au jucat pentru Wunderteam-ul Austriei, în vreme ce Mihaela Ciobanu şi Mihaela Ciora au evoluat pentru Spania şi, respectiv, Slovenia.
Săritoarea în înălţime Alina Astafei, după ce fratele ei a fost ucis la Revoluţie, a ales să-şi încheie cariera în Germania. La rândul ei, campioana mondială şi vicecampioana olimpică la înot Roxana Mărăcineanu a câştigat medalii numai pentru Franţa.
Iar aruncătoarea de disc Daniela Costian, din Brăila, a cucerit medalii olimpice şi mondiale pentru Australia, asemenea lui Nicu Vlad…
Zece români pe care îi ştie toată lumea: Hagi, Nadia, Zamfir, Năstase, Ceauşescu, Dracula…
România a oferit lumii o serie de mituri, reale sau ficţiuni livreşti, care au sedus imaginaţia visătorilor, de la Vampirul Dracula, portretizat iniţial de scriitorul irlandez Bram Stoker şi devenit, apoi, obiect al fascinaţiei hollywoodiene, la dictatorul modern Nicolae Ceauşescu, care a ţinut morţiş să se plimbe cu caleaşca prin Londra împreună cu Regina Elisabeta a II-a.
Gheorghe Hagi – Nadia Comăneci – Ilie Năstase reprezintă o tripletă magică de sportivi, fiecare având o înzestrare unică, dar şi excentricităţi sau ciudăţenii care le-au conturat personalităţi ieşite din comun.
Naistul Gheorghe Zamfir este considerat reîncarnarea modernă a Zeului Pan, în vreme ce Sergiu Nicolaescu a avut în cinematografele din China aproape un miliard de spectatori…
Nadia Gray. Diva româncă uitată care a făcut striptease pentru Fellini
Artista de origine română a făcut furori cu scena de striptease din capodopera lui Fellini „La dolce vita”. Fugită din România, Nadia şi-a construit o carieră impresionantă la Hollywood, jucând în peste 70 de producţii. Născută în Bucureştiul interbelic, dintr-o mamă basarabeancă şi un tată rus, Nadia Kujnir-Herescu îşi dorea de mică să devină vedetă. La doar 15 ani, tânăra de o frumuseţe orbitoare, aşa cum o descriu ziarele vremii, debutează pe scena de la Majestic. Ea îi răpeşte inima tânărului avocat Ionel Teodoreanu, autorul romanului „La Medeleni”. De la acest eşec sentimental, scriitorul a început să fie văzut în faţa paharului!
După cel de-Al Doilea Război Mondial, Nadia şi-a întâlnit prima iubire: aristocratul Constantin Cantacuzino, cunoscut apropiaţilor sub numele de „Bâzu”. Povestea de dragoste dintre cei doi începe într-un avion, când el pilota aeronava, iar ea era pasageră. În timpul zborului, un motor al avionului a luat foc, iar „Bâzu” încearcă personal să-i liniştească pe pasageri. Cei doi se căsătoresc în acelaşi an, iar, în 1947, se hotărăsc să fugă din ţară. La momentul respectiv, „Bâzu”, fiind şi pilotul personal al Anei Pauker, reuşeşte să-şi trimită soţia la filmări în Italia. La 13 ianuarie 1948, a fost desemnat să efectueze un zbor de pasageri la Milano. Ajuns la destinaţie, predă avionul secundului său şi cere azil politic.
Debutul în cinematografie a venit în 1948, când a fost distribuită în producţia franco-austriacă „L’Inconnu d’un soir”, în care a jucat rolul principal, alături de Claude Dauphin. Printre partenerii de film ai Nadiei s-au numărat Marcello Mastroianni, Vittorio de Sica, Errol Flynn, Frank Sinatra şi Maurice Ronet.
Dan Silviu Boerescu – „Cei cinci români care au strălucit la Paris. Ionescu, Cioran, Eliade, Brâncuşi, Enescu”; „Mari sportivi români care au concurat (şi) pentru alte ţări”; „Zece români pe care îi ştie toată lumea: Hagi, Nadia, Zamfir, Năstase, Ceauşescu, Dracula…”; „Nadia Gray. Diva româncă uitată care a făcut striptease pentru Fellini”. Editura Integral. Colecţia „Români şi românce care au schimbat lumea”.