Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română

Expoziţia cuprinde, în cele 20 bannere, cele mai importante aspecte ale vieţii şi activităţii lui Nicolaus Olahus – primul umanist medieval de origine română cunoscut de istoriografia românească. Expoziţia marchează 525 ani de la naşterea cărturarului şi 450 ani de la moartea sa. Nicolaus Olahus (10 ianuarie 1493, Sibiu – d. 15 ianuarie 1568, Pojon), a fost om de litere, om politic, preot catolic, arhiepiscop şi Primat al Ungariei. Tatăl său, Ştefan, era originar din Orăştie, scrie Mediafax.

Mama sa, Barbara Huszár, era descendentă din familia lui Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. În anii tinereţii sale, între cca 1522-1526, Nicolaus Olahus a fost consilier al regelui Ludovic al II-lea şi mai ales al reginei Maria a Ungariei, totodată regentă a Olandei, deţinând funcţia de secretar-consilier la curtea regală. În 1542 Nicolaus Olahus şi-a început cariera politică.

Două decenii mai târziu, în anul 1562, a devenit arhiepiscop de Strigonium şi, prin aceasta, primat al Bisericii Catolice din Regatul Ungariei. În această calitate a fost numit guvernator al teritoriilor maghiare de vest, controlate de Habsburgi ca noi titulari ai coroanei Ungariei, după moartea regelui Ludovic al II-lea în timpul bătăliei cu turcii la Mohács în anul 1526. În 1562 Nicolaus Olahus a fost creat cardinal al Bisericii Catolice de către papa Pius al IV-lea. Nicolaus Olahus a înfiinţat în 1561 colegiul iezuit din Trnava (Nagyszombat), ridicat de Petrus Pázmány în 1665 la rang de academie, instituţie considerată ca fiind prima universitate modernă din Regatul Ungariei.

În calitate de umanist şi cărturar a întreţinut o vastă corespondenţă cu intelectualii epocii, câştigând simpatia şi recunoaşterea lui Erasmus din Rotterdam. Lucrările sale cele mai importante, „Hungaria” şi „Attila”, redactate probabil în perioada şederii în Olanda, oferă informaţii valoroase cu privire la topografia şi istoria Ungariei şi, în special, a Transilvaniei. Alte opere ale cărturarului unanist: „Genesis filiorum Regis Ferdinandi”; „Ephemerides”; „Brevis descriptio vitae Benedicti Zerchsky”.