Chipurile românilor de astăzi, imortalizate prin intermediul tehnicii folosite în timpul Marii Uniri: ”Intrând în contact cu oameni valoroşi te îmbogăţeşti,”
Marea Unire de la 1918 a avut loc pe fondul frământărilor ce au marcat Europa la începutul secolului XX. Izbucnirea Primului Război Mondial în anul 1914, precum şi declanşarea Revoluţiei Bolşevice în 1917 au fost principalele evenimente care au schimbat în profunzime situaţia politică, economică şi socio-culturală de pe bătrânul continent. Aceste tulburări s-au manifestat şi în provinciile locuite în majoritate de români, care aveau şansa să-şi împlinească un ideal vechi de secole: Unirea.
Şi au reuşit, cel puţin până în 1940 ţara a fost cunoscută cu denumirea de România Mare. Singurele fotografii au fost realizate în acel moment unic de către Samoilă Mârza, prin intermediul tehnicii de ambrotipie (sau colodiu ud). La 100 de ani după acest eveniment, proiectul ”100 de chipuri româneşti” doreşte să reîntoarcă arta fotografică la origini cu ajutorul lui Radu Chindriş. Potrivit iniţiatorilor proiectului, fotografiile realizate de Radu Chindriş vor fi lăsate generaţiilor viitoare şi vor prezenta România la 100 de ani de la Marea Unire.
Primele două personalităţi al căror chip a fost imortalizat pe sticlă au fost cel al criticului de film Irina Margareta Nistor şi al cosmonautului Dumitru Prunariu. Însă, pe parcursul întregului an, în faţa aparatului realizat manual de către Chindriş se vor afla nenumărate personalităţi ale României. Florian Fugaşin, managerul proiectului, îi îndeamnă pe toţi românii interesaţi să îşi exprime opinia pe pagina de Facebook a proiectului cu privire la următoarele personalităţi ale căror chipuri ar trebui transmise noilor generaţii.
Proiectul ”100 de chipuri româneşti” are trei scopuri principale, potrivit iniţiatorilor lui – Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia şi Athene Palace Hilton. Primul este de conservare a patrimoniului prin restaurarea şi digitalizarea fotografiilor realizate în timpul Marii Uniri. Al doilea este de lăsare a unei moşteniri vizuale generaţiilor viitoare cu românii ce reprezintă România. Ultimul scop va fi realizat în 1 decembrie 2018 la Alba Iulia, unde Radu Chindriş va utiliza din nou camera asemănătoare cu cea din momentul marii uniri pentru refacerea fotografiei cu oameni din prezent.
În cadrul conferinţei de presă pentru anunţarea proiectului ”100 de chipuri româneşti” au fost expuse mai multe aparate fotografice vechi, recondiţionate sau refăcute din bucăţi de către Radu Chindriş.
Pasiunea lui Chindriş pentru ambrotipii a început în urmă cu 5-6 ani. ”Am început să cercetez iniţial pentru că este foarte multă muncă de cercetare până când afli toate informaţiile despre un procedeu fotografic atât de vechi,” a declarat Radu Chindriş pentru Descopera.ro.
De asemenea, până la stâpânirea acestei tehnici, Chindriş a mărturisit că au existat multe experimente. ”Este un proces de manufacturare, pregătesc de la zero o bucată de sticlă obişnuită, o transform într-o placă fotosensibilă şi apoi experimentez,” a detaliat Chindriş.
Fotograful originar din Alba Iulia, în vârstă de 37 de ani, consideră că deşi este o tehnică dificilă, o fotografie fiind realizată în aproximativ 40 de minute, va fi un proiect frumos. ”O să fotografiez oamenii frumoşi, intrând în contact cu oameni valoroşi te îmbogăţeşti,” a mai declarat fotograful.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: