GALERIE FOTO. Cărţi vechi cu scrieri româneşti din secolele XVI-XVII au fost expuse la Biblioteca Academiei din Cluj-Napoca

Bibliotecarul Bogdan Crăciun de la Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca a declarat, luni, că cel mai vechi exponat expus este ”Tetraevanghel” tipărit în 1561 la Braşov, scrie Mediafax.

”Expoziţia deschisă cu ocazia Zilei Culturii Române la Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca marchează momentele însemnate de evoluţie a scrisului în limba română de-a lungul a patru secole – XVI – XIX. Sunt expuse, în premieră, cărţi vechi tipărite şi manuscrise unicat, scrise în limba română cu diferite caractere: chirilice cursive, chirilice care imită tiparul, latine etimologizante, de tranziţie şi latine. Cel mai vechi exponat este

Potrivit acestuia, expoziţia şi-a propus şi prezentarea principalelor centre tipografice de pe teritoriul României de azi, de la Braşov, Blaj, Bucureşti, Iaşi, Govora, Râmnicu Sărat, Cluj.

Directorul Bibliotecii Academiei Române Cluj-Napoca, Sorin Crişan, a declarat, la rândul său, că expoziţia este dedicată începuturilor culturii scrise româneşti, cărţile şi manuscrisele făcând parte din patrimoniul instituţiei.

”Expoziţia doreşte să sublinieze un fenomen cultural specific, cel al scrisului dătător de contur culturii şi civilizaţiei româneşti. Scrisul românesc face ca fiecare dintre noi şi noi toţi împreună să devenim parte a unei culturi şi a unei naţiuni. Cultura română este egală cu oricare altă cultură din lume”, a afirmat Crişan.

Printre alte cărţi şi manuscrise rare expuse se numără ”Pravilă aleasă” a lui Eustratie Logofătul, tipărită la Iaşi în 1632, ”Cazania lui Varlaam” din 1671 – 1672, ”Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” – 1714-1716, ”Pâinea pruncilor”, scrisă de Barany Paul şi apărută la Alba-Iulia în 1702, sau „Elegia XXV” a lui Gheorghe Şincai din 1804.

Biblioteca Academiei Române Cluj-Napoca are un fond de carte, manuscrise şi periodice de peste 500.000 de unităţi bibliologice.