Anunţul Guvernului privind „Cuminţenia Pământului”

La începutul lunii octombrie, ministrul Culturii a anunţat că negocierile pentru „Cuminţenia Pământului” au fost reluate şi că se va face o nouă evaluare a lucrării, iar la finalul acesteia statul va decide dacă îşi exercită sau nu dreptul de preempţiune, scrie Mediafax.

„S-au stabilit paşi de către Ministerul Culturii împreună cu reprezentanţii proprietarilor şi paşii aceştia încep prin a desemna fiecare parte câte un evaluator ANEVAR pentru a evalua lucrarea”, a declarat, joi, ministrul Culturii pentru MEDIAFAX. „Urmează, imediat după ce începem activitatea de anul viitor, să ne reaşezăm la masă şi să pornim mai departe”, a mai declarat acesta.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Romaşcanu a mai spus că nu există un termen limită pentru realizarea acestor evaluări.

Preţul pentru achiziţia operei „Cuminţenia Pământului”, negociat de către Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai statuii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era de 11 milioane de euro. Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro din colectă publică. În cele din urmă tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă.

Între timp, sculptura a fost expusă în Sala Constantin Brâncuşi a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), redeschisă miercuri, în prezenţa Ministrului Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, a directorului instituţiei, Liviu Constantinescu şi a echipei de specialişti MNAR. După o întrerupere de aproape un an, Muzeul Naţional de Artă al României, deţinător al celor mai multe opere de Constantin Brâncuşi din România, a reintrodus în circuitul expoziţional 14 lucrări ale marelui artist, reprezentative pentru perioada de formare şi pentru cea de tranziţie către stilul sintetic care l-a consacrat, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte „Cuminţenia Pământului”, exista o problemă privind includerea ei în expoziţie, legată de asigurare.

„Există o singură problemă în ceea ce priveşte «Cuminţenia Pământului»: este vorba de asigurarea ei, care este extraordinar de scumpă şi pentru care Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), n.r.) înţeleg că nu a avut buget. Încercăm să rezolvăm această chestiune şi, până în februarie, când expiră contractul de custodie cu muzeul, să o putem expune în Sala Brâncuşi”, a spus Romaşcanu pentru MEDIAFAX la începutul lunii octombrie.

Întrebat, joi, de MEDIAFAX dacă s-au rezolvat problemele legate de această asigurare, Romaşcanu a răspuns afirmativ, adăugând că aceasta se ridică la aproximativ 9.000 de lei pe lună, sumă asigurată, până în luna februarie, prin sponsorizare. „După, vom continua să asigurăm banii de asigurare de către Ministerul Culturii, dacă nu vom avea sponsor în continuare”, a mai spus acesta.

În ceea ce priveşte contractul de custodie, după încheierea actualei înţelegeri, Romaşcanu a spus: „Toate semnele sunt că vom prelungi”.

Alături de „Cuminţenia Pământului”, vizitatorii MNAR vor redescoperi în Sala Constantin Brâncuşi operele marelui sculptor într-un nou context expoziţional, gândit astfel încât să ofere publicului o experienţă unică, şi vor putea admira lucrările: „Somnul”, „Danaida”, macheta pilonului „Porţii Sărutului”, „Scaun”, „Cap de copil”, „Supliciul”, „Prometeu”, „Inginerul Ion Georgescu-Gorjan”, schiţă pentru portretul generalului Carol Davila, bustul pictorului Dărăscu, „Rugăciunea” şi bustul lui Petre Stănescu.

Noua expunere prezintă şi o lucrare de grafică – un „Nud” feminin care va rămâne o perioadă limitată în expoziţie din motive de conservare. Aceasta va fi expusă câte trei luni pe an şi face parte din patrimoniul muzeului – Cabinetul de Gravură şi Desen.

Sala Constantin Brâncuşi face parte din expoziţia permanentă a muzeului, fiind amplasată la etajul al doilea al Galeriei Naţionale – Galeria de Artă românească Modernă.