Noua emisiune de mărci poştale a Romfilatelia va avea tema magia circului
Cu o istorie ce îşi are rădăcinile în antichitate şi evoluând spectaculos de-a lungul timpului, circul este un spectacol al copilăriei ce reuneşte sub cupola sa artişti autentici. Circul Bucureşti reprezintă o institutie cu tradiţie care, de-a lungul timpului, prin reprezentaţiile sale, şi-a adus contribuţia la dezvoltarea şi la includerea circului românesc în elita circului mondial, scrie Mediafax.
Pe teritoriul actual al României, circul îşi începe povestea odată cu ocuparea Daciei de către romani, atunci când au început să apară primele forme de organizare specifice societăţii romane. Astfel, circul, prezent în amfiteatrele construite de romani, a căpătat rapid o mare popularitate, până în anul începerii retragerii aureliene (271). Ulterior, în condiţiile declinului economic, jocurile de circ au încetat. În perioada feudală, atât în Moldova cât şi în Ţara Românească, divertismentul s-a manifestat la curţile domneşti cu prilejul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente de familie. Mai târziu, spectacolele şi-au găsit locul de manifestare în stradă, în pieţele oraşelor sau la bâlciurile tradiţionale. Unul dintre pionierii circului românesc modern a fost Theodor Sidoli, un italian stabilit pe plaiurile noastre, care şi-a creat o adevărată faimă, mai ales prin numerele de călărie. În 1874, pe locul actualei Berării Gambrinus, Sidoli a deschis primul circ autohton profesionist sub denumirea Circul Sidoli.
De la primele sale exprimări şi până în zilele noastre, circul a cunoscut atât ani de glorie, cât şi ani foarte grei, în special în perioada celor două războaie mondiale. Anul 1954 a reprezentat un moment extrem de important în evoluţia circului din România – înfiinţarea Circului de Stat. Situat iniţial pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, în scurt timp, localul a devenit neîncăpător. Se impunea construirea unui nou edificiu.
Pe locul unor foste fabrici de cărămidă şi depozite de lemn, şi-a înălţat cupola Circul de Stat, pe Aleea Circului din sectorul 2 al capitalei. Actualul sediu, construit în anii comunismului (1960-1961), creaţie a arhitecţilor Nicolae Porumbescu, Nicolae Pruncu şi Constantin Rulea, a fost declarat monument istoric în anul 2010.
Clădirea, un ansamblu modern compus din sala de spectacole şi anexe, este acoperită cu o cupolă din beton armat, sub forma unei pânze ondulate. Sala de spectacole are o formă concentrică astfel încât arena circulară cu un diametru de 13 m reuşeşte să capteze toată atenţia spectatorilor. Indiferent de numele sub care a fost cunoscut, la început Circul de Stat, mai apoi Circul Globus, pentru o scurtă perioadă Circul&Varieté Globus, iar astăzi Circul Metropolitan Bucureşti, sub cupola sa au evoluat de-a lungul timpului artişti remarcabili – acrobaţi, iluzionişti, comici, dresori – care au creat spectacole complexe, moderne, şi îndrăzneţe. Recunoaşterea valorii artiştilor români nu a întârziat să apară. Aceştia au adus acasă, la Bucureşti, nu mai puţin de trei Clovni de bonz, un Leu de aur şi multe alte premii, cele mai multe dintre ele obţinute la prestigiosul Festival de Circ de la Monte Carlo.
Timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei ilustrează afişul unui spectacol din anul 1995. Timbrul cu valoarea nominală de 4 lei ilustrează o reprezentaţie cu cai. Acrobatul contorsionist este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei este reprezentat clovnul, imagine exponenţială a circului.