Este posibil ca sute de prejudecăţi aflate în subconştientul nostru să fi influenţat această decizie. De exemplu, cu toţii avem o preferinţă pentru anumite cuvinte şi nume care încep cu prima literă a numelui nostru, scrie Gândul.
Totuşi, există ceva la care nu ne gândim atât de profund. Vorbim despre numele străzilor, oraşelor şi ţărilor în care trăim. Aceste nume au venit şi ele de undeva.
Potrivit unei cercetări realizate de Quartz, care a verificat numele a 195 de state în Dicţionarul Oxford, la secţiunea Nume ale locurilor din lume, cele mai multe ţări au un nume inclus într-una dintre aceste patru categorii:
– O descriere a poziţiei geografice a ţării
– O trăsătură a pământurilor sale
– O persoană importantă
– Un trib sau un grup etnic
Spre exemplu, dacă luăm varianta englezează a Norvegiei – „Norway” – acest nume este o prescurtare a „northern way” („drumul nordic”). Prin comparaţie, Franţa, „France” în engleză, provine de la „Franks” („franci”). Filipinele îşi iau numele de la conducătorul spaniol din secolul al XVI-lea, Regele Philip al II-lea.
Numele României, „Romania” în engleză, vine de la cuvântul „român”, o transformare fonetică a cuvântului latinesc „romanus”.