Vânătorile prezidenţiale erau bine regizate dinainte. Ceauşescu avea păduri rezervate lui în exclusivitate, iar România era pentru el un imens teren de vânătoare.
Puşca lui Ceauşescu nu era însă de fapt a sa, arma fiind fabricată şi decorată cu aur în 1933, la comanda şefului Legaţiei Regale a României la Tirana, pentru Regele Carol II, conform casei de licitaţii. Arma a fost confiscată şi modificată apoi de comunişti, pentru Nicolae Ceauşescu.
Puşca, având seria 505, este o armă de vânătoare funcţională, ce a fost comandată cu talpă din os, lunetă Zeiss şi ornamente ovale, din aur, cu cifra Regelui şi coroana regală.
În prezent, puşca are elementele decorative metalice înlocuite cu unele din aur de 18K, cele două platini având inscripţia “Holland & Holland”, iar în partea inferioară a patului având un element metalic inscripţionat cu semnătura “N. Ceauşescu”. Greutatea totală a pieselor din aur depăşeşte 200 de grame, confrom Artmark.
Cu această armă, Ceauşescu ar fi doborât cel mai mare trofeu de vânătoare al său – un mistreţ de peste 300 de kilograme. Ultima partidă de vânătoare a dictatorului a avut loc în 10 decembrie 1989, cu 15 zile înainte de execuţia sa, în urma procesului de la Târgovişte.