Prin emisiunea filatelică „Patrimoniul artistic al Muzeului Municipiului Bucureşti”, Romfilatelia propune o călătorie inedită, un itinerariu imaginar, vizitând câteva dintre muzeele ce fac parte din reţeaua Muzeului Municipiului Bucureşti, notează Mediafax.
Emisiunea este alcătuită din şase timbre şi o coliţă dantelată, pe care sunt reprezentate atât monumente emblematice pentru arhitectura capitalei, precum şi obiecte care aparţin patrimoniului artistic al Muzeului Municipiului Bucureşti.
Muzeul „George Severeanu” a fost reşedinţa primului medic radiolog din România, această clădire fiind un exemplu reprezentativ pentru modul de viaţă specific clasei de mijloc româneşti din perioada 1880-1920. Timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei înfăţişează o monedă din Ţara Românească (sec. XIV) şi un vas grecesc (cca. 500 a.Chr), ambele din patrimoniul acestui muzeu.
Pe strada C. A. Rosetti se găseşte imobilul care adăposteşte Muzeul „Theodor Aman”, primul muzeu de artă din capitală. Clădirea eclectică, asimilabilă în principal tipologiei neoclasice franceze, este casa în care a trăit şi a creat timp de aproape 22 de ani Theodor Aman (1831 – 1891), cel care a conceput fiecare detaliu al acestui veritabil templu dedicat artei, fiind în acelaşi timp şi prima casă-atelier din spaţiul românesc, gândită de la bun început să devină muzeu. Bustul pictorului şi tabloul „Cireşe” – ulei pe pânză, sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei.
Patrimoniul Muzeului doctorului Nicolae Minovici, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei, reflectă interesul pentru artă al acestui colecţionar de la începutul secolului XX.
Din bogăţia de exponate predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică. Muzeul deţine şi colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti.
Prima societate astronomică română a apărut în anul 1907 şi purta numele astronomului francez Camille Flammarion. Prietenia acestuia cu românul Victor Anestin, l-a inspirat pe cel din urmă în a face cunoscut şi publicului larg unele dintre „tainele cerului”. De atunci şi până în prezent, pasionaţii de astronomie de pretutindeni pot urmări spectacolele bolţii cereşti din cupolă sau de pe terasa Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, împreună cu unul din frumoasele sale vitralii.
Edificiul Muzeului Victor Babeş a fost ridicat de către Mircea Babeş, unicul fiu al savantului, în perioada 1928-1929. Camerele înalte şi spaţioase creează, prin intermediul obiectelor expuse, atmosfera începutului de veac XX. Mircea Babeş a conceput spaţiul pentru omagierea părintelui său, aducând toate obiectele ce aparţinuseră savantului, din perioada sa de directorat în Institutul de Bacteriologie, ce astăzi îi poartă numele. Microscopul proiectat de Victor Babeş şi portretul savantului român apar pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei.
Casa Filipescu-Cesianu, ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este un exemplu de succes în restaurarea unei clădiri din perioada 1846-1850 şi una dintre puţinele reşedinţe aristocratice tipice ale Bucureştiului din Belle Époque, fidelă designului original.
Palatul Suţu, al cărui interior a fost ilustrat pe coliţa emisiunii, este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioada de glorie a Palatului Suţu, unde, în fiecare februarie, avea loc primul bal din an al aristocraţiei Bucureştiului de altădată. Valoarea nominală a coliţei este de 16 lei.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Maşinile lui Leonardo da Vinci vor fi expuse la Muzeul Municipiului Bucureşti
Ziua în care s-a deschis, oficial, Muzeul Brukenthal, cel mai vechi muzeu din România. TUR VIRTUAL
China inaugureaza muzeul in forma de ceainic al culturii ceaiului (FOTO)
Muzeul Naţional al Literaturii Române celebrează 60 de ani de la înfiinţare