Festivalul ‘Street Delivery’ va avea ca temă spaţiile verzi din Bucureşti

Oricine are idei pentru un oraş mai bun este invitat să propună moduri prin care zona din jurul străzii Arthur Verona poate fi transformată într-o grădină de proiecte, într-o oază verde (im)probabilă a Bucureştiului, relatează Mediafax.

Proiectele sunt aşteptate pe site-ul http://street.delivery până în 11 mai, la ora 23:59.

Spre deosebire de ediţiile anterioare, „Street Delivery” 2017 se va desfăşura succesiv în cele şase oraşe participante, pe parcursul a trei săptămâni din iunie. Se creează astfel un traseu pentru cei interesaţi să descopere formele pe care festivalul le ia în fiecare spaţiu în parte: Bucureşti: 9-11 iunie; Timişoara: 16-18 iunie; Iaşi: 16-18 iuni;| Cluj-Napoca: 17-18 iunie; Baia-Mare: 23-25 iunie; Bacău: 23-25 iunie.

Bucureştiul a fost cândva un oraş al grădinilor. Cartierele sale comunicau cu lumea vegetală printr-o mulţime de spaţii verzi, prelungiri fireşti ale caselor. Apoi a intrat în scenă automobilul, care a tăiat legăturile dintre grădinile Cişmigiu, Icoanei, Universitarilor şi Ioanid (exemple din cartierul „Street Delivery”), şi a îngroşat ca pe nişte şanţuri adânci Calea Victoriei şi Bulevardul Magheru pe axa Nord-Sud. Astfel că mersul pe jos de la Vest la Est este acum fragmentat şi duce lipsa unui traseu cultural-pietonal.

Vegetaţia din Bucureşti abia dacă mai pulsează, definind mai degrabă distrugerea şi maidanizarea oraşului. Bucureştii sunt cea mai poluată şi congestionată capitală UE, iar asta se reflectă în speranţa de viaţă scăzută şi în stresul cotidian.

Pentru o calitate decentă a vieţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii oferă ca standard 50 mp de spaţiu verde urban pe cap de locuitor. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 mp/capita. În 2014, fiecare bucureştean se putea bucura în mod real de mai puţin de 10 mp de spaţiu public verde, incluzând aici şi cimitire, fâşii de verdeaţă dintre parcare şi carosabil sau păduri din extravilan.