Religia a fost cheia evoluţiei sociale a omului, conform unui nou studiu

Robin Dunbar, un om de ştiinţă proeminent de la Oxford care a avut ca interes teoria evoluţiei şi psihologia, a precizat că „oarecum este clar că religiile, toate aceste doctrine religioase, creează un sentiment că suntem toţi o familie”, relatează Washington Post.

Dunbar şi-a câştigat faima acum mai bine de 20 de ani pentru studiul său cu privire la reţelele sociale ale animalelor. Fiecare specie de primată poate avea legături cu un anumit număr de alţi membri din propria specie. Acest număr creşte pe măsură ce creierul creşte în dimensiune.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Oamenii, conform lui Dunbar, sunt capabili de a menţine mai multe legături sociale decât dimensiunea creierului o poate explica. Acesta explică că fiecare om este surprinzător de consistent în numărul legăturilor sociale  pe care le poate susţine: cinci prieteni apropiaţi, 50 de prieteni buni, 150 de prieteni şi 1.500 de oameni pe care îi recunoaşte după nume. Aceste cifre sunt acum cunoscute sub numele de ”Dunbar’s number”.

Apoi savantul a dorit să vadă de ce acest număr este aşa de mare, ajungând la concluzia că religia a avut un rol central. 

„Dumnezeu a creat oamenii ca fiind creaturi speciale”

Dunbar este doar unul dintre mulţi din valul recent de savanţi care au dezvoltat un interes cu privire la modul în care religia a apărut şi cum oamenii au beneficiat de pe urma acesteia. Christian Smith, sociolog la Universitatea Notre Dame, precizează că „în cea mai mare parte a istoriei ideilor din Occident de la iluminism până astăzi, religia a fost considerată ca fiind ignorantă şi ciudată şi o aberaţie şi ca ceva ce se află în calea raţiunii”. Acesta mai adaugă şi că, „în ultimii 10 sau 20 de ani, pe multe fronturi, a fost o schimbare în perspectiva asupra religiei, unde mulţi savanţi au precizat că religia este total naturală. Are sens că suntem religioşi. Religia a avut numeroase funcţii importante în societate”.

Dunbar şi echipa sa au studiat şi două comportamente care cresc nivelul de endorfină, anume râsul şi cântatul, sugerând că al treilea element, religia, ajută de asemenea la creşterea nivelului de endorfină din creier. Explicaţia acestuia este că practicile religioase conţin multe activităţi producătoare de endorfină (inclusiv cântatul). 

De asemenea, cercetătorii au precizat efectuarea acestor activităţi în grup, într-o manieră sincronizată, accentuează această creştere pentru că apelează tocmai la sentimentul de apartenenţă la un grup. Dunbar mai adaugă şi că „ce obţii doar de la dans şi cântat este în sine un sentiment de apartenenţă. Se întâmplă foarte rapid. Ceea ce se întâmplă, cred eu, este că poate declanşa foarte uşor stări de transă”. Acesta susţine că experienţele spirituale sunt mult mai intense decât cântatul şi dansul. „Odată ce ai declanşat acea stare, consider că eşti în alt context”.

Dunbar va începe acest studiu în aprilie şi se aşteaptă să dureze trei ani. Pentru început doreşte să creeze un „arbore al evoluţiei religiilor”, folosind modelare statistică pentru a încerca să arate momentul în care şi cum tradiţiile religioase au evoluat.

Smith adresează problema conform căreia acest studiu ar fi ciudat pe motiv că religia şi ştiinţa sunt incompatibile. Acesta susţine că „mulţi oameni cred, în mod eronat, că ştiinţa şi religia se anulează una pe alta: când ştiinţa explică ceva, atunci religia nu este adevărată. […] Dumnezeu a creat oamenii ca fiind creaturi speciale, cu o biologie şi un creier particular, pentru a se dezvolta în tipul de oameni care să-l cunoască pe Dumnezeu şi să creadă în El”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Akhnaton, faraonul care a creat prima religie monoteistă a lumii

MISTERE: Fantasmele Evului Mediu

Când Einstein l-a întâlnit pe Tagore: Conversaţia istorică a celor mai puternice minţi despre religie şi ştiinţă

Descifrarea manuscriselor celei mai vechi mănăstiri din lume a scos la iveală aspecte neştiute şi uimitoare ale lumii de acum mai bine de 1500 de ani