Cimitirul Vesel de la Săpânţa nu este inclus pe ruta europeană a cimitirelor semnificative
Iniţiat de meşterul popular Stan Ioan Pătraş, cele peste 800 cruci sculptate din lemn se remarcă prin colorit şi mesajul epitafelor, mesaje ce reprezintă frânturi din universul ţăranului (viaţa, ocupaţia sau pasiunile celor trecuţi în nefiinţă). Laitmotivul morţii este ridiculizat, prin prezentarea unei atitudini senine legată de moarte, originile presupuse ale acestei atitudini venind din cultura dacilor.
Percepute ca martori ai culturii şi istoriei locale, cimitirele au o funcţie identitară bine structurată. Acest fapt stă şi la baza iniţiativei lansate de Adunarea Cimitirelor Semnificative din Europa (ASCE), o asociaţie europeană cu rol în inventarierea şi promovarea monumentelor istorice în vederea introducerii acestora în trasee culturale.
Conform estimărilor la nivel european, Ruta Europeană a Cimitirelor Semnificative aduce anual peste 5 milioane vizitatori în locaţiile incluse ca obiective turistice. 22 state, 179 cimitire constituie patrimoniul funerar la care face referire acest traseu cultural, cele mai numeroase şi mai diversificate regăsindu-se în Spania, Germania şi Italia. În România, Cimitirul Bellu din Bucureşti şi Házsongárd (Cimitirul Central) din Cluj-Napoca sunt singurele înscrise în cadrul acestei rute culturale.
Recunoaşterea valorii Cimitirului Vesel din Săpânţa este dată, în prezent, de statutul de protecţie conferit de înscrierea ca monument istoric naţional, dar şi de includerea în patrimoniul UNESCO, se arată în proiectul „RO02-0013 – Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura 2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale (SIENPHCTS)” este finanţat printr-un grant acordat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, Program RO02 – „Biodiversitate şi servicii ale ecosistemelor”, Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1, al cărui Operator de Program este Ministerul Mediului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: