Interviu cu Ciprian Fartuşnic, director general al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei: Mai bine pentru România ca vânzătorul la butic să aibă diplomă de facultate

Faci carte ca lumea? Adică, ce înveţi te deşteaptă sau umbli tot stafie prin lume cu o tonă de diplome? Este prima întrebare pe care trebuie să ţi-o pui. Fiindcă să-nveţi-să cunoşti te pune în rândul celor ca tine. Intri în dialog cu Celălalt, nu înjuri, ai argumente, nu pumni. Cu cât înţelegi pe ce lume eşti, eşti mai puţin anxios, lovit de soartă, bun să iei viaţa de la capăt. Dacă alegi învăţarea, ţine-te de ea ca lumea, îţi explică Dr. Ciprian Fartuşnic – Director general al Institutului Ştiinţe ale Educaţiei.

Reporter: Câţi absolvenţi de studii superioare avem în realitate în România şi cum stăm faţă de alte state?

• Ana Blandiana, la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”: „Am învățat să citesc și am început să…
• Scriitoarea Ana Blandiana, invitată la podcastul „Altceva cu Adrian Artene”, a povestit despre „cea mai grea”…

Ciprian Fartuşnic: În ciuda ratei rapide de masificare a participării la învăţământul superior după 1990, România este pe penultimul loc din Uniunea Europeană cu privire la participarea tinerilor la învăţământul terţiar, devansând doar Italia. Conform Eurostat , doar unul din patru tineri de 30-34 de ani din România deţin o diplomă de absolvire a învăţământului superior (date 2014). Prin comparaţie, state precum Lituania, Norvegia sau Irlanda ponderea tinerilor cu studii superioare depăşeste 50%, media la nivelul statelor membre fiind de 37,9%.

Reporter: Ce este cu ”masificarea”?

Ciprian Fartuşnic: Astfel, ”masificarea” este o realitate doar prin raportarea la situatia de înainte de 1990, cand în medie mai puţin de o persoană din 10 avea studii superioare. Raportându-ne la tendinţa globală de creştere a ponderii absolvenţilor de facultate în totalul populaţiei putem observa încă un decalaj semnificativ, îngrijorător din perspectiva caracteristicilor unei societăţi a cunoaşterii. Ideea de elită ţine de un alt tip societate, industrială, în care calificarea forţei de muncă era una în esenţă de nivel mediu (liceu/şcoală profesională) iar sistemele de educaţie aveau o configuraţie în consecinţă. În ultimii ani, tendinţa de creştere a numărului de studenţi s-a oprit, dintr-un complex de cauze (demografice, costuri, alternative, calitatea ofertei etc.). Conform datelor ISE/INS, în anul 2014/2015 reţeaua şcolară din România cuprindea 101 instituţii de învăţământ superior, în cadrul cărora funcţionau 583 facultăţi. În anul 2009/2010 aveam 108 universitati si 624 de facultati. Numărul absolvenţilor de studii superioare a ajuns la aproximativ 110000 studenţi, faţă de peste 230000 în anul 2007/2008 (anul când s-a înregistrat un număr maxim de studenţi înscrişi). In prezent avem putin peste 400.000 de studenţi înscrişi în programe de licenţă, aproape jumătate faţă de numărul de studenţi înscrişi în anul 2007/2008. Acest tablou general este susţinut şi de evoluţia numărului de cadre didactice din învăţământul superior. Dacă în 2009 aveam peste 31000 de cadre didactice, în 2014/2015 numărul lor s-a redus cu aproape 4000 de persoane (27772), conform datelor ISE/INS.

Reporter: Aşa se spune ”Sunt prea mulţi studenţi şi pentru că facultăţile particulare au devenit fabrici de diplome!”. Cum stăm?

Ciprian Fartuşnic: Argumentul că avem prea mulţi absolvenţi de studii superioare are în subsidiar şi ideea că acest lucru se datorează inflaţiei de facultăţi particulare. Venind pe un teren absolut gol, cu siguranţă învăţământul superior particular are o dezvoltare spectaculoasă în România în perioada 90-00. Cu toate acestea, după adoptarea unor măsuri specifice asigurării calităţii, în special în cazul programelor la distanţă, ponderea studenţilor de la privat faţă de stat a început să scadă. Din totalul persoanelor înscrise în învăţământul superior, aproape 86% urmau programe de studiu în instituţii de stat şi puţin peste 14% în învăţământul particular. Numeric, reducerea numărului de înmatriculări este din ce în ce mai vizibilă în universităţile private, care au coborât în ultimii trei ani mult sub pragul de 100 mii de studenţi înmatriculaţi. Faţă de anul 2013 avem cu 5% mai puţin studenţi la stat şi cu 16% mai puţin studenţi în învăţământul particular. În prezent distribuţia reţelei şcolare pe forme de proprietate (an 2014/2015) este următoarea: avem 56 universităţi de stat şi 45 universităţi private, cu 403 facultăţi de stat şi 180 facultăţi particulare. Astfel, învăţământul superior public cuprinde peste 55% dintre universităţi, în cadrul cărora funcţionează aproape 70% din totalul facultăţilor.

Reporter: Principiul este acesta, că nu oricine ar trebui sa ajungă la facultate. Selecţia ar trebui să fie foarte strictă?

Citeşte continuarea pe Mediafax.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: