Cum au scăpat unele biserici de a fi dărâmate în Bucureştiul comunist
Un reportaj apărut în publicaţia britanică The Guardian prezintă o situaţie rar întâlnită în lume: atunci când întregi clădiri sunt mutate într-un alt loc.
Publicaţia prezintă situaţia Bucureştiului din anii `80, cu întregi cartiere dărâmate pentru a face loc proiectelor grandioase ale lui Ceauşescu, precum Casa Poporului şi Piaţa Unirii.
Ideea îndrăzneaţă a aparţinut lui Eugen Iordănescu, un inginer civil, şi astfel din 1982 până în 1988 au fost mutate câteva zeci de biserici. Pentru a putea muta o astfel de clădire, trebuia să se sape sub ea şi apoi să se construiască un suport de beton. Apoi trebuia transportată până la destinaţie pe şine, aşa cum arată imaginea de mai jos.
Sursa: The Guardian. În poză este Schitul Maicilor, prima biserică transportată
De asemenea, multe echipamente au fost refolosite, iar echipa era formată din doar 5 ingineri şi 20 de lucrători.
Adrian Iordănescu, fiul lui Eugen, a mai povestit reporterilor de la The Guardian că tatăl său s-a confruntat cu mult scepticism şi a fost nevoit să stea la şantier 24/24 de ore din cauza zvonurilor sabotării proiectului, întrucât Ceauşescu era nerăbdător să iniţieze proiectele de reconstrucţie.
Prima biserică transportată a fost Schitul Maicilor, care datează din secolul XVIII, şi care cântăreşte 745 de tone, fiind mutată 245 de metri de la locul iniţial.
Proiectul a fost bineînţeles unul care a atras multă atenţie, fiind prezenţi inclusiv oficiali ai partidului şi clerici ai bisericii, chiar şi patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din acea vreme. Tot proiectul a fost un succes, fără ca bisericile mutate să fi fost avariate. Totuşi, succesul a avut gust amar, multe biserici fiind mutate în zone ascunse, îngrămădite practic pe lângă blocuri.
Din păcate, multe biserici nu au scăpat, inginerul arătând jurnaliştilor o poză cu o biserică ce se afla în zona Pieţei Unirii care a fost dărâmată, spunând că „a fost o tragedie. Preotul a murit din cauza unui atac de cord. Nici măcar lucrătorii nu voiau să o dărâme, aşa că Ceauşescu a apelat la deţinuţi.”
Este totuşi importantă păstrarea acestor biserici pentru patrimoniul cultural, alături de secolele de istorie pe care acestea le au în spate, mai notează. După Revoluţie, Eugen Iordănescu a primit mai multe diplome onorifice pentru munca sa şi, de asemenea, o medalie din partea Bisericii Ortodoxe Române.
Sursa: The Guardian
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: