Epoca victoriană, datată aproximativ în perioada 1830-1900, este cunoscută pentru noţiunile bizare de frumuseţe şi, mai mult, pentru metodele prin care aceasta se dorea să fie atinsă. Idealul de frumuseţe era reprezentat de o înfăţişare pală, cu ochii mari, obrajii roşii, buzele de aceeaşi culoare şi o figură fragilă. Pentru a putea avea aceste trăsături, femeile înghiţeau arsenic, ingerau cărbune diluat în apă şi, de asemenea, purtau corsete extrem de strâmte pentru modelarea unei talii subţiri până la extrem.
O metodă la fel de ciudată era cea a introducerii unei tenii în organism, pentru ca greutatea ideală să fie păstrată. Astfel, femeile înghiţeau un ou de tenie iar, odată eclozat, parazitul trăia în interiorul organismului uman, hrănindu-se cu mâncarea pe care femeile o consumau. În teorie, acestea puteau mânca orice, fără ca greutatea lor să crească. Însă, după ce acest scop era atins, tenia trebuia extrasă din organismul uman, printre metodele folosite regăsindu-se anumite pilule sau anumite ustensile special create pentru atingerea acestui scop. O invenţie a dr. Meyers of Sheffield urmărea înlăturarea acestui parazit prin introducerea unui cilindru cu mâncare în interiorul tractului digestiv, dar rezultatul a fost decesul prin sufocare a multor pacienţi. De asemenea, alte metode tradiţionale invocă poziţionarea unui pahar cu lapte în dreptul fiecărui orificiu, căci se credea că paraziţii sunt atraşi de laptele de bovine.
Însă, ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că această metodă a teniei este încă folosită, preconizându-se că a fost utilizată şi de către celebra soprană Maria Callas.
Sursa: Atlas Obscura
Citeşte şi:
Dieta nordica – la fel de sanatoasa ca si cea mediteraneana
Cea mai bună dietă pentru slăbit, identificată de cea mai importantă asociaţie medicală din SUA