În România, o femeie a început să ouă…

Cel puţin aşa se întâmplă în romanul lui Salman Rushdie – „Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi”, apărut la editura Polirom, în traducerea Danei Crăciun.

Încă o fermecătoare carte a celebrului Salman Rushdie. Un basm despre lupta lumilor, un război de doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi între jinnii întunecaţi ai lumii de sus şi oameni, care cuprinde întreg globul, Orient şi Occident deopotrivă, lume dezvoltată şi mai puţin dezvoltată, cu punerea la îndoială a credinţei şi lupte pentru impunerea ei, cu orori nesfârşite care sunt, de fapt, oglinda perfectă a războaielor şi ororilor ultimilor ani – terorism, foamete, năucire climatică.

„Influenţa jinnilor se simţea peste tot, dar în acele zile de început, înainte ca ei să-şi dezvăluie prezenţa, mulţi dintre strămoşii noştri nu şi-au dat seama cum acţionase mâna lor invizibilă la distrugerea unui reactor nuclear, violarea în grup a unei tinere sau declanşarea unei ava¬lanşe, într-un sat din România, o femeie a început să ouă. Într-un oraş din Franţa cetăţenii au început să se transforme în rinoceri. Irlandezii vîrstnici au început să locuiască în tomberoane. Un belgian s-a uitat în oglindă şi şi-a văzut ceafa reflectată în ea. Un funcţionar rus şi-a pierdut nasul şi apoi 1-a văzut plimbîndu-se de unul singur prin Sankt Petersburg. Un nor îngust a tăiat luna plină şi o doamnă din Spania care o privea a simţit o durere ascuţită, o lamă i-a tăiat globii oculari în două, iar umoarea vitroasă, substanţa gelatinoasă care umple spaţiul dintre cristalin şi retină, s-a scurs afară. Dintr-o gaură din palma unui bărbat au început să iasă furnici. Cum să pricepi astfel de lucruri?”

Textul integral al acestei recomandări de lectură este disponibil aici.