Sviyazhsk, oraşul-insulă construit de temutul Ivan cel Groaznic, care a devenit apoi închisoare Gulag- GALERIE FOTO

Hanatul de Kazan era un stat medieval bulgar-tătar-turcic ce ocupa teritoriul din fosta Volga Bulgară, condusă de urmaşii lui Ginghis Han.

Populaţia din Kazan şi moscoviţii erau în conflict în ultima sută de ani. Mărul discordiei consta în locaţia strategică a Kazanului pe râul Volga, în apropierea confluenţei cu Kama, râu major în vestul Munţilor Ural. Atâta vreme cât Kazan a existat ca o ameninţare, mişcarea rusească în şi dincolo de munţii Ural, precum şi la sud spre Marea Caspică, a fost blocată.

Între 1545 şi 1550, Ivan a condus mai multe campanii împotriva Kazanului, capitala Hanatului, dar nu a reuşit să înfrângă acest oraş. Ivan şi-a dat seama că, pentru a reuşi, el trebuie să-şi aducă trupele mai aproape, de unde să-şi lanseze atacurile sale. La acel moment, trupele se aflau la 30 km de Kazan, aproape de râurile Volga şi Sviyaga. Ivan a observat un mic promontoriu care putea servi perfect pentru baza lui militară. Era accesibilă şi acoperitoare, iar amplasarea sa chiar în râul Volga i-a permis să ţină sub control căile navigabile şi drumurile care duc la Kazan şi în cele din urmă şi oraşul Kazan.

Ivan a ordonat construirea unei cetăţi masive, dar nu la locul ales. Construcţia a avut loc la Uglich, aproximativ 700 km în amonte, acolo inginerii lui Ivan puteau proiecta cu atenţie, construi şi testa ameninţarea persistentă a atacului inamic.

La gura de vărsare a râului Sviyaga, plutele de buşteni au fost prinse şi reasamblate asemeni pieseor de Lego. Teritoriul construcţiei a depăşit pe cel al Kremlinului din Moscova. Fortul a ajuns să fie un oraş cu  ziduri puternice, turnuri, porţi, clădiri civile şi chiar biserici. Fortul a fost finalizat în doar patru săptămâni datorită elementelor sale prefabricate. Fortul a fost unul magnific, deoarece un segment destul de mare al populaţiei locale a început să migreze spre noul oraş şi să-i ceară lui Ivan să le dea cetăţenie. În schimbul cetăţeniei, localnicii au jurat supunere ţarului.

Ivan a numit noul oraş-insulă Sviyazhsk. Acesta a servit drept un punct forte pentru capturarea oraşului de către armata moscovită. După înfrîngerea suferită de Kazan, Sviyazhsk a continuat să crească ca un avanpost al creştinismului şi centrul culturii şi ortodoxiei ruse, printre popoarele vecine.

Zilele întunecate ale istoriei oraşului Sviyazhsk au început în prima jumătate a secolului XX, după Revoluţia din Octombrie. Bolşevicii au distrus aproximativ jumătate din bisericile din Sviyazhsk. Clădirile rămase şi mănăstirile au devenit celule pentru prizonierii unui lagăr de muncă forţată şi, mai târziu, o închisoare Gulag.

Punctul culminant din povestea oraşului Sviyazhsk a venit în 1957, după construirea Rezervorului de Apă Kuibyshev, când zona din jurul oraşului Sviyazhsk a fost inundată. Mai mult de trei pătrimi din oraş au fost distruse, lăsând doar centrul istoric deasupra apei. Sviyazhsk a devenit o mică insulă, legată de continent printr-un drum de serpentine. Iar populaţia a scăzut de la 2.000 la doar 250 de persoane.

Din fericire, în 1960, oraşul Sviyazhsk a fost declarat monument al istoriei şi culturii ruse şi s-a adăugat în lista provizorie a siturilor de patrimoniu mondial UNESCO. Oraşul istoric este în prezent reînviat prin restaurarea bisericilor vechi şi construcţia noilor case. Iar operatorii de turism promovează zona prin introducerea oraşului în lista destinaţiilor turistice.

Sursa: Amusing Planet

Vă recoamndăm şi aceste articole: