Cei mai mulţi dintre noi ar fi de acord că sacrificiul uman este o practică oribilă. Cu toate acestea, în mai multe civilizaţii antice (şi unele mai moderne) există practici de natură religioasă, care implică ritualuri de sarificare umană.
Un grup de oameni de ştiinţă socială au publicat o analiză statistică care dezvăluie modul în care aceaste practici au rezultate previzibile destul de înfioratoare. De aceste practici beneficiază elitele sociale stratificate în diverse culturi.
Grupul a examinat 93 de culturi austroneziene din insulele din Pacific, analizând informaţiile din baza de date Pulotu, a Religiilor din Pacific, pentru a determina care dintre grupuri au practicat sacrificiul uman şi când. Anterior, analiştiiau sugerat că sacrificiul uman ajută la menţinerea stratificării sociale. În acest nou studiu, cercetătorii au vrut să înţeleagă relaţia dintre sacrificiul uman şi stratificare socială de-a lungul timpului.
Pentru a face acest lucru, au fost create modele statistice folosind metode bayesiene, pentru a vedea modul în care sacrificiul uman a afectat societăţile care se încadrau în cele trei compartimente: egalitarist, moderat stratificat şi foarte stratificat.
”Dovezi ale sacrificiilor umane au fost observate în 40 din cele 93 de culturi din eşantion (ceea ce înseamnă 43%). Sacrificiul uman a fost practicat în 5 din 20 de societăţi egalitare (25%), în 17 dintre cele 46 de societăţi moderat stratificate (37%) şi în 18 din cele 27 de societăţi foarte stratificate, ceea ce constituie 67%”, se arată în studiu.
Sursa foto:Kimberly Borchardt/pinterest
Cercetătorii au constatat că sacrificiul uman are ca efect menţinerea stabilităţii în culturile extrem de stratificate şi pot transforma, de asemenea, o societate moderat stratificată într-una extrem de stratificată. Interesant a fost faptul că societăţile egalitare care au introdus sacrificiul uman nu au devenit stratificate.
Cu alte cuvinte, sacrificiul uman este un instrument util pentru elitele care doresc să-şi menţină puterea într-o societate stratificată. Acest lucru este valabil mai ales în contextul austronezian, unde liderii religioşi şi politici erau adeseori cei care efectuau ritualurile de sacrificiu, iar oamenii are urmau să fie sacrificaţi erau, în general, sclavi sau persoane cu statut social inferior.
Sursa foto: Youtube
Trebuie remarcat faptul că această constatare reflectă sacrificiul uman ca activitate religioasă în culturile austroneziene, care sunt destul de diverse şi nu pot fi relevante pentru culturile în care oamenii erau sacrificaţi de către stat, sau în timpul genocidului rasial / etnic. Este, de asemenea, important să se ţină cont de faptul că este extrem de greu de cuantificat sacrificiul uman şi statutul social, astfel încât aceste constatări reprezintă doar cele mai mari şi mai abstractizate tendinţe.
”Rezultatele noastre sugerează că uciderea rituală a ajutat oamenii să tranziteze de la grupurile mici egalitare ale strămoşilor noştri, la marile societăţi stratificate pe care le avem astăzi”, notează studiul publicat în revista ştiinţifică Nature.
Sursa: Ars Technica
Vă recomandăm şi aceste articole: