Fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu, aflată acum în administrarea RAAPPS, a fost deschisă sâmbătă oficial publicului, intrând astfel în circuitul muzeal al Bucureştiului.
În Bulevardul Primăverii, la numărul 50, sâmbătă după-amiaza zeci de oameni stau la coadă pentru a vedea fosta reşedinţă a familiei Ceauşescu. Deşi au făcut rezervare înainte pentru a putea vedea casa în care cuplul de dictatori şi cei trei copiii au locuit înainte de ’89, oamenii sunt nervoşi că nu pot intra imediat.
Vicepremierul Vasile Dîncu şi mai mulţi miniştri din Cabinetul Cioloş au ţinut o conferinţă de presă pentru a marca deschiderea oficială către public a imobilului.
Palatul Primăverii, aflat în administrarea RAAPPS, este deschis publicului, după 26 de ani de la căderea comunismului în România. Tot după 26 de ani, la reşedinţa foştilor dictatori a venit şi Cristian Gheorghiu, care lucra aici înainte de ’89. Ultima dată când a văzut reşedinţa a fost în 22 decembrie 1989, când oamenii au luat cu asalt „palatul Ceauşeştilor” pentru a vedea dacă au robinete de aur sau nu. Mai târziu s-a dovedit că robineţii din „aur masiv” de fapt erau doar auriţi. O dată pe an venea o persoană care îi aduna pe toţi din casă şi îi ducea la Trezorerie pentru fi suflaţi cu un gram de aur.
Gheorghiu, deşi nu era un apropiat al familiei, i-a cunoscut pe aceştia suficient cât să afirme că „ea era rea, nu el”. Nicolae Ceauşescu era prietenos şi chiar se amuza de bancurile al căror personaj principal era, pe care i le spuneau cei de la Securitate, susţine Gheorghiu.
Palatul nu s-a schimbat în ultimii 26 de ani, însă „nu e întreţinut”. De asemenea, în ceea ce priveşte arhitectura şi decoraţiunile, deciziile au fost luate de arhitecţi, singura „pretenţie” a familiei Ceauşescu fiind ca pe terase, mozaicul să fie cu motive olteneşti, îşi aminteşte fostul angajat al familiei.
Pentru turişti, turul în imobil începe din vestibul, unde este o garderobă pentru vizitatori. De aici se pot cumpăra bilete de intrare cu 30 de lei pentru adulţi şi 15 lei pentru elevi studenţi şi pensionari. Veteranii de război şi eroii revoluţiei pot intra gratuit.
Din vestibul se intră în holul principal, cu mobilier în stil Renaştere şi decoraţiuni abundente „aurite”. Tot din vestibul, prin partea stângă, se intră în biroul lui Nicolae Ceauşescu, cu mobilier din lemn masiv de nuc şi pereţi acoperiţi în întregime cu lambriuri de lemn, decoraţi cu arabesc sculptat. Următoarea încăpere, care comunică cu holul principal şi biroul dictatorului, este un salon cu o tablă de şah. Ghidul spune că lui Nicolae Ceauşescu îi plăcea să joace şah, însă în aceast salon lua şi lecţii de matematică, limba română, politică.