Michelangelo, geniul Renaşterii Italiene. Cum a ajuns unul dintre cei mai cunoscuţi artişti ai lumii
Michelangelo Buonarroti (6 martie 1475, Caprese – 18 februarie 1564, Roma) a fost, alături de Leonardo da Vinci, cel mai important artist îdinn perioada de vârf a Renaşterii Italiene. Geniul său universal este deopotrivă oglindit de pictură, desen, sculptură şi arhitectură. A scris şi poezii, în special în genul sonetului şi madrigalului.
Citeşte şi
Citeşte şi
Michelangelo di Ludovico Buonarroti Simoni a fost al treilea din cei cinci fii ai lui Lodovico di Buonarroti Simoni şi ai Francescăi di Neri di Miniato del Sera. La vârsta de 14 ani începe să studieze sculptura pe lângă Bertoldo di Giovanni, un elev al lui Donatello, pe baza statuilor antice aflate în grădina lui Lorenzo de Medici, conducătorul politic al Florenţei. În palatul acestui bogat mecena, protector al artelor, are posibilitatea de a cunoaşte pe artiştii care veneau la curte, devenită un centru important de cultură umanistă.
Michelangelo va locui la familia Medicilor între anii 1489-1492. În această perioadă realizează „Lupta centaurilor” şi „Madona della Scala”. În anul 1501, aflat la Florenţa, realizează statuia lui David, precum şi alte opere de sculptură şi pictură, printre care „Tondo Doni” şi „Tondo Pitti”, care trezesc admiraţia concetăţenilor săi.
În anul 1505 papa Iulius al II-lea îl cheamă la Roma, dându-i comanda realizării unui monumental mausoleu, în care arhitectura să se îmbine, după maniera clasică, cu sculptura. Trei ani mai târziu, lui Michelangelo i se dă comandă să picteze bolta Capelei Sixtine din Palatul Vatican, proiect gigantic la care Michelangelo va lucra timp de patru ani. Când, la 31 octombrie 1541, papa Paul al II-lea, urmaşul papei Clement, a dezvelit pictura, toţi cei prezenţi au rămas uimiţi în faţa tabloului apocaliptic cu peste trei sute de personaje, dominat de figura lui Isus-Judecătorul Suprem.
Michelangelo Buonarroti moare la Roma la 18 februarie 1564, la vârsta de 89 de ani. Conform dorinţei artistului, corpul său va fi dus la Florenţa, unde va fi depus într-o criptă a bisericii Santa Croce.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 6 martie:
1475 – s-a născut Michelangelo Buonarroti Simoni, pictor, sculptor şi arhitect italian (m. 1564);
1866 – S-a născut Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România (m. 8 ianuarie 1928);
1883 – Legea pentru aderarea României la Convenţia Internaţională a metrului, încheiată, la Paris, la 8/20 mai 1875;
1897 – A intrat în vigoare Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Potrivit legii, era liberă doar dimineaţa de duminică şi alte 14 sărbători pe an;
1919 – Consiliul Militar interaliat de la Paris („Nota Vyx”) a transmis Ungariei hotărârea privind obligativitatea retragerii trupelor maghiare din Transilvania;
1920 – S-a născut actorul Ernest Maftei (m. 2006);
1939 – A încetat din viaţă Miron Cristea (Elie Cristea), primul patriarh al României, prim-ministru între 1938-1939 (n. 1868);
1945 – Instaurarea guvernului dr. Petru Groza (sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deţinute de comunişti);
1948 – A fost creată Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) – instituţie specializată a ONU;
1957 – A încetat din viaţă Constantin Rădulescu-Motru, filosof, psiholog, pedagog român (n. 1868).
Vă mai recomandăm şi: 10 invenţii ale cercetătorilor NASA, care au ajuns produse folosite de noi în viaţa de zi cu zi – FOTO