A scăpat de arderea pe rug, însă a fost ţinut în arest la domiciliu până la finele vieţii, pentru OBRĂZNICIA de a prezenta o realitate

Galileo şi-a dedicat o mare parte a vieţii studierii astrelor şi dezvoltării instrumentelor menite să faciliteze observaţiile astronomice. Dincolo de descoperirile sale, revoluţionare la acea vreme, acesta a plătit şi un tribut personal: pierderea vederii. Galileo era fascinat în mod special de Soare, prin urmare, îşi petrecea o mare parte din timp făcând observaţii asupra astrului. In ultimii ani de viaţă, savantul era aproape orb ca urmare a deteriorii grave a retinelor, cauzată de observaţiile sale îndelungate.

După arestul la domiciliu, din 1634, al lui Galileo, ca urmare a procesului care i s-a intentat pentru eretica sa teorie heliocentrică, omul de ştiinţă numai inactiv nu a devenit. În acea perioadă a scris cartea considerată a fi lucrarea de căpătâi a activităţii sale ştiinţifice, denumită „Discursuri şi demonstraţii matematice privind două Ştiinţe noi”, echivalentă ca valoare cu „Principia” lui Newton. Cartea a fost scrisă sub forma unei conversaţii între un număr de personaje, abordând în special chestiuni importante din punct de vedere ştiinţific. În înşiruirea narativă, după ce au dezbătut şi polemizat despre ce anume ţine materia unită, personajele au o abatere, aparent mai mult de amorul artei, despre natura infinitului. Galileo a adus în această privinţă o serie inedită de abordări, dar două dintre ele merită notate în special. Prima implică mişcarea unei perechi de roţi.

Galileo începe cu roţi imperfecte, cu câteva laţuri, ca de exemplu de forma unor hexagoane. Roţile sunt tridimensionale-să ni le imaginăm ca şi cum ar fi făcute din marmură. Hezagonul mai mic este fixat în cel mare, şi fiecare se mişcă pe propria sa rută orizontală. Rotim agregatul într-o parte astfel încât să se mişte pe următoarea latură. Mişcându-se, roata mare pivotează pe unul din colţuri şi avansează pe traseu cu lungimea unei laturi. Dar ce s-a întâmplat cu roata mai mică?

Citiţi continuarea articolului aici

1690 – S-a încheiat, la Sibiu, tratatul secret dintre Constantin Cantemir, domnul Moldovei şi Sfântul Imperiu Roman. În tratat se stipula că Moldova va sprijini acţiunile antiotomane ale imperiului condus de Casa de Habsburg.

1781 – A încetat din viaţă Gotthold Ephraim Lessing, scriitor şi filosof; a formulat principiile dramei realiste germane, conform cărora teatrul trebuie să ţină seama de dezvoltarea morală şi estetică a epocii (n. 22 ianuarie 1729).

1840 – S-a născut Titu Maiorescu, critic şi istoric literar, estetician, filolog, logician şi om politic român, membru al Academiei Române, personalitate dominantă în cultura românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (m. 1917).

1850 – S-a născut pictorul Ion Andreescu, membru de onoare post-mortem al Academiei Române; susţinător al înnoirilor aduse de arta reprezentanţilor Şcolii de la Barbizon, Andreescu este recunoscut ca unul dintre cei mai importanţi peisagişti români.

1851 – S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog şi om politic liberal, organizatorul învăţământului românesc de după 1864, vicepreşedinte al Academiei Române; prin elaborarea şi aprobarea legii învăţământului din 1898 (m. 17 decembrie 1912).

1857 – A încetat din viaţă compozitorul rus Mihail Ivanovici Glinka, părintele şcolii muzicale din Rusia şi creator al operei clasice ruse („Ruslan şi Ludmila”).

1861 – În România a intrat în funcţiune Arsenalul Armatei.

1864 – A apărut revista „România militară”, devenită la 8 decembrie 1897, prin decretul regelui Carol I, revista oficială a Marelui Stat Major. În timp, denumirea revistei s-a modificat – „Revista Militară Generală”, „Cultură Militară”, astăzi numindu-se „Gândirea Militară Românească”; în fiecare an, revista acordă premii naţionale care poartă numele unor personalităţi ale istoriei românilor, precum generalul Alexandru Averescu.

1867 – A fost semnat acordul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, prin care Transilvania îşi pierdea autonomia şi era alipită Ungariei.

1867 – A fost interpretat pentru prima dată valsul „Dunărea Albastră” compus de Johann Strauss fiul.

1876 – A apărut lunar (până la 15 mai 1876), la Bucureşti, „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui B.P.Hasdeu şi D. Brândză.

1933 – S-a născut Iosif Sava, om de cultură, muzicolog, important realizator de emisiuni culturale de radio şi de televiziune, creatorul „Seratelor muzicale” la TVR, autor a numeroase volume de istorie a muzicii (scrieri: „Seismograf muzical”, „Majestatea sa muzica”, „Muzica şi zgomotul lumii”) (m. 19 august 1998).

1944 – S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 4 martie 1977)

1950 – S-a născut criticul literar Dan Alexandru Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Române (m. august 2007).

1959 – A încetat din viaţă fizicianul Sir Owen W. Richardson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1928.

1965 – A încetat din viaţă cântăreţul Nat King Cole.

1969 – A fost inaugurată linia ferată electrificată Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România.

1980 – A fost lansată la apă, la Brăila, prima navă de pescuit oceanic construită în România.

1990 – A fost înfiinţată Uniunea Teatrelor din România – UNITER, avându-l ca preşedinte pe actorul Ion Caramitru.

1998 – Trupele sovietice s-au retras din Afganistan, sfârşindu-se astfel cei nouă ani de ocupaţie rusă din regiune.

1999 – Curtea Supremă de Justiţie l-a condamnat pe liderul minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, la 18 ani închisoare, pentru instigarea minerilor care au venit în Bucureşti în septembrie 1991 la subminarea puterii de stat.

2002 – O echipă de cercetători americani a clonat prima pisică domestică.

2003 – Celebra oaie Dolly, primul mamifer clonat vreodată dintr-o celulă adultă, a murit.

2008 – Vaclav Klaus a fost reales preşedinte al Cehiei.