Muzeul Naţional de Istorie a României se pregăteşte de reabilitare. Va fi redeschis după 5 ani

Demararea lucrărilor de consolidare a sediului Muzeului Naţional de Istorie a României se numără printre priorităţile strategice ale Ministerului Culturii în anul 2016. Astfel, Ernest Oberländer-Târnoveanu şi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, vor anunţat, luni, lansarea concursului internaţional de soluţii de arhitectură „Noul Muzeu Naţional de Istorie a României”, organizat sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor.

În acest context, Ernest Oberländer-Târnoveanu a declarat, pentru MEDIAFAX, că trebuie asigurate fondurile pentru organizarea concursului, pentru plata premiilor şi pentru încheierea contractului cu câştigătorul concursului. „Am ratat o ocazie anul trecut. Aveam totul gata în septembrie, dar nu am primit această asigurare că vor fi bani pentru finalizarea concursului”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

• Kamala Harris, prima femeie vicepreședinte din istoria Americii. Atunci când Joe Biden a efectuat o colonoscopie,…
• Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al…

Acesta a explicat că pentru proiectare este necesară o sumă de 4.600.000 de euro, cu TVA. Totodată, suma necesară pentru lucrările la unul dintre corpurile instituţiei muzeale se ridică la aproximativ 3.400.000 de euro, pentru o perioadă de doi ani.

Despre costurile suplimentare, directorul MNIR a declarat că au fost făcute deja investiţii pentru relocarea muzeului. „Avem cumpărate materiale pentru ambalare şi transport. Am prevăzut în buget un milion de lei pentru ambalaje personalizate, dar această sumă reprezintă doar 30% din ceea ce ar trebui să investim”, a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu, precizând că va face o solicitare de suplimentare a subvenţiei la Ministerul Culturii.

În cazul în care concursul va fi încheiat la începutul lunii iulie, ar mai rămâne trei sau patru luni de lucrări pentru proiectare în anul 2016, urmând să fie acordat contractul pentru construcţia propriu-zisă, potrivit directorului instituţiei muzeale, care a precizat că MNIR urmează să fie închis timp de cinci ani.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a explicat că lucrările vor dura aproximativ doi ani şi jumătate, proiectarea va dura în jur de nouă luni, iar doi ani vor fi necesari pentru pregătirea expoziţiilor. „Nu poţi să pui patrimoniul în săli care au fost recondiţionate decât după minim şase luni, astfel încât să se termine ciclul substanţelor şi materialelor folosite pentu realizarea lucrărilor”, a afirmat directorul MNIR.

Potrivit reprezentanţilor MNIR, între lunile februarie şi iulie 2016 se va organiza concursul internaţional de soluţii, între lunile septembrie şi decembrie va începe proiectarea, în anul 2017 va fi încheiată proiectarea şi va începe execuţia, urmând ca în anul 2019 să fie finalizate lucrările de restaurare, consolidare şi construcţie, precum şi amenajarea şi deschiderea parţială a unor spaţii expoziţionale. În anul 2020 va avea loc recepţia, iar în anul 2021 va avea loc recepţia finală.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că le-a cerut autorităţilor, inclusiv Ministerului Culturii, spaţii corespunzătoare în care să poată fi continuate activităţile expoziţionale. Cele mai potrivite spaţii ar fi aula aflată la parterul Bibliotecii Naţionale – un spaţiu care ar reduce din cheltuielile legate de întreţinere şi securitate, dar şi muzeul din spaţiul Parlamentului. „Trebuie să fie spaţii accesibile potenţialului public”, a precizat Oberländer-Târnoveanu.

Totodată, patrimoniul va trebui să fie relocat până la mijlocul anului viitor în noi spaţii, care trebuie identificate şi amenajate. Sunt necesare atât spaţii pentru depozitare, cât şi pentru laboratoare, potrivit directorului MNIR.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a explicat că pentru depozitare este nevoie de un spaţiu de 55.000 de metri cubi, iar cele mai bune spaţii pe care le-a vizitat sunt foste hale de la Casa Presei Libere, care au 11.000 de metri pătraţi şi cinci metri înălţime. Cu cât spaţiile sunt mai mari, cu atât cheltuielile legate de ambalare pe metrul cub sunt mai mici. În plus, în aceste spaţii, climatizarea, supravegherea şi proiectarea mobilierului sunt mai uşoare, a explicat directorul muzeului.

El a atras atenţia asupra faptului că, dacă toate piesele sunt ambalate corespunzător, dimensiunea acestora creşte în proporţie de 3 la 1 faţă de dimensiunile iniţiale.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că MNIR nu are spaţii de depozitare pentru patrimoniul pe care îl are în prezent şi că a mai închis spaţii, „în care nu plouă”, pentru a face loc unor vitrine pe care nu îşi permite să le lase să se strice. În plus, Ernest Oberländer-Târnoveanu a explicat că marile laboratoare ar trebui să existe în afara acestor clădiri, întrucât în interiorul lor se folosesc substanţe foarte toxice, cu risc biologic.

De asemenea, directorul MNIR a spus că după redeschiderea muzeului, în urma restaurării, vor fi organizate două expoziţii permanente, una dedicată românilor din afara graniţelor, iar alta dedicată istoriei copilăriei. Însă, aceste expoziţii trebuie să fie pregătite, pentru că momentan instituţia nu are suficiente materiale.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai afirmat că vrea să deschidă expoziţii permanente de preistorie, arhitectură geto-dacică, Dacia romană, Evul Mediu timpuriu şi dezvoltat, perioada modernă şi contemporană. „Vrem să ajungem până la începutul mileniului nostru”, a precizat directorul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Totodată, Oberländer-Târnoveanu a declarat că după încheierea lucrărilor va organiza o expoziţie despre istoria clădirii MNIR şi a zonei din jur, în holul mare al muzeului. El a adăugat că această expoziţie va putea fi văzută, probabil, chiar la deschiderea oficială a muzeului.

În plus, directorul MNIR a precizat că speră ca la mijlocul anului 2018, dacă vor fi încheiate lucrările la o parte din clădire, să organizeze o expoziţie dedicată centenarului unităţii naţionale.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că va fi organizată şi o nouă expoziţie a Tezaurului Istoric, Cabinetul Numismatic, o expoziţie pentru sala Lapidarium şi una pentru Muzeul Naţional Filatelic.

Potrivit reprezentanţilor MNIR, „Noul Muzeu Naţional de Istorie a României” îşi propune, prin reorganizarea spaţială şi funcţională, dar şi prin dezvoltarea ofertei culturale şi „de loisir”, să atragă cel puţin 300.000 de vizitatori anual, precum şi în mediul virtual. În acelaşi timp, se va urmări atragerea unui public mult mai divers decât până în prezent.

Viitorul ansamblu muzeal va fi structurat pe următoarele secţiuni funcţionale: depozitare patrimoniu, conservare-restaurare patrimoniu, cercetare patrimoniu, expunere patrimoniu, reprezentare, comunicare, completate de secţiunile auxiliare: administrare, întreţinere, protecţie şi pază.

Curtea interioară acoperită va grupa în jurul spaţiului de expunere a Copiei Columnei lui Traian spaţii pentru activităţi de tip public: librărie, bibliotecă publică, spaţii de odihnă, cafenea etc. De asemenea, atriumul va conţine trasee de circulaţie verticală către secţiuni din cadrul expoziţiei permanente desfăşurate în aripile construcţiei la cele două etaje, fără ca alte circuite funcţionale – publice sau interne, să fie intersectate.

Totodată, vor fi realizate legături directe ale curţii interioare cu spaţiul public înconjurător, operaţiune care ar putea contribui la activarea caracterului istoric al clădirii, cât şi la o mai bună integrare a activităţilor muzeului în cele ale Centrului Istoric în general.

Tot astfel, va fi amenajat un subsol cu mai multe niveluri sub nivelul de călcare al atriumului din curtea interioară. Aceste spaţii vor oferi o suplimentare de aproximativ 2.700 de metri pătraţi pe nivel.

Muzeul Naţional de Istorie a României a fost înfiinţat în anul 1970, fiind „cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară, dintâi nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii”, se arată pe site-ul instituţiei.

În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile MNIR, pentru a ilustra mileniile de istorie ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci.

Clădirea care adăposteşte muzeul este ea însăşi un monument istoric, ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic de inspiraţie germană. Structura clădirii a fost serios afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, astfel încât procesul de reabilitare a devenit principala preocupare a reprezentanţilor muzeului, în ultimul deceniu.

Potrivit site-ului instituţiei, în ciuda dificultăţilor pe care reabilitarea le-a generat, s-a reuşit ca trei dintre secţiile expoziţiei permanente (Tezaurul Istoric, Lapidarium-ul şi Columna lui Traian) să rămână deschise, iar holul central al muzeului, complet refăcut, este gazda mai multor expoziţii temporare.

Muzeul Naţional de Istorie ocupă 8.000 metri pătraţi şi reuneşte în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoştinţă cu mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani – 6.000 ani î.e.n), cultura materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariţia şi definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească.

Printre obiectele de patrimoniu de la Muzeul Naţional de Istorie a României se numără brăţări dacice regale de aur, monede de aur de tip Koson, monede de tip Koson din argint, umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale şi fantastice, monede greceşti de aur de tip Lysimachos, emise în secolele II-I î.e.n, la Tomis şi Kallatis, un depozit de unelte şi arme de fier, precum şi monede de argint şi bronz.

Sursa: Mediafax