Savantul român care a salvat mii de vieţi prin „Marea experienţă românească”

Ioan Cantacuzino, academician, medic, microbiolog, profesor universitar roman, fondator al scolii romanesti de imunologie si patologie experimentala, a desfasurat o bogata activitate de cercetare privind vibronul holeric si vaccinarea antiholerica.

Pe baza cercetarilor desfasurate in aceasta directie, medicul a pus la punct o metoda de vaccinare antiholerica, numita “Metoda Cantacuzino”, folosita si astazi in tarile unde se mai semnaleaza cazuri de holera. Implicandu-se in studiul holerei, tifosului exantematic si tuberculozei, aduce contributii remarcabile. A creat notiunea de imunitate prin contact.

In campania din 1913 a condus prima vaccinare antiholerica masiva in focarele infectioase, cunoscuta in stiinta ca „Marea experienta romaneasca”, care a salvat multe mii de vieti, si a initiat masurile de combatere a epidemiei de holera. In primul Razboi Mondial, in calitate de conducator al serviciilor sanitare militare si civile, a luat masurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Creeaza o serie de lucrari ca: descoperirea imunitatii celulare si umorale, sensibilitatea si lipsa de imunitate a organismului fata de scarlatina, studii cu renume mondial asupra holerei si vaccinoterapiei. Introduce vaccinul lui Calmette, iar în 1912 creeaza vaccinul antitific.

A murit la 14 ianuarie 1934.

Citeşte şi Cele mai importante invenţii româneşti.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 25 noiembrie:

1562 – S-a născut scriitorul şi dramaturgul Lope Felix de Vega Carpio, reprezentant de seamă al Renaşterii spaniole (m. 27 august 1635).

1715 – Începutul domniilor fanariote în Ţara Românească.

1814 – S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, celebru în teatrul românesc, prin interpretarea în travesti a rolului „Coana Chiriţa” din piesele lui V. Alecsandri; este autorul şi interpretul principal al piesei „Baba Hârca”, reprezentată pentru prima dată la Iaşi în1849 (m. 9 septembrie 1896).

1864 – A fost adoptată Legea privind organizarea învăţământului („Legea instrucţiunii publice”), prin care se stabileau trei grade de învăţământ (primar, secundar şi superior) şi obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar.

1881 – S-a născut Papa Ioan al XXIII -lea (Angelo Giuseppe Rocalli), cel care a iniţiat Concilul Vatican II. A fost beatificat de Papa Ioan Paul al II-lea la 3 septembrie 2000.

1885 – A încetat din viaţă poetul Grigore Alexandrescu, cel care a impus în literatura română, ca specii literare, satira („Satiră. Duhului meu”), fabula („Boul şi viţelul”), epistola („Epistolă către Voltaire”) (n. 22 februarie 1810).

1892 – S-a născut istoricul şi omul politic Petre Constantinescu-Iaşi, membru al Academiei Române; a participat la elaborarea primului tratat de „Istoria României” (m. 1 decembrie 1977).

1896 – S-a născut actorul George Vraca (m. 17 aprilie 1964).

1915 – S-a născut generalul Augusto Pinochet Ugarte, cel care a devenit în 1973 şef al statului Chile (până în 1990), în urma unei lovituri de stat militare (m. decembrie 2006).

1937 – A încetat din viaţă ing. Gheorghe Em. Filipescu. A elaborat „metoda coeficienţilor nedeterminaţi”, destinată calculului sistemelor static nedeterminate şi cunoscută în literatura de specialitate ca „metoda Filipescu” iar în 1935 a fost ales membru al Academiei Române (n. 28 martie 1882).

1968 – A încetat din viaţă scriitorul Upton Sinclair (romanul „Jungla”) (n. 20 septembrie1878).

1972 – A încetat din viaţă Henri Coandă, inventator, inginer, membru al Academiei Române. În 1907 a expus, pentru prima oară în lume, la Berlin, macheta unui avion fără elice, viitorul avion cu reacţie. Numele său rămâne legat de fenomenul aerodinamic cunoscut sub numele de „efectul Coandă”, brevetat în 1934 (n. 7 iunie 1886).

1992 – Adunarea Federală a Cehoslovaciei a votat separarea celor două republici Cehia şi Slovacia începând de la 1 ianuarie 1993.