Primul Nobel românesc. Povestea fabuloasă a geniului Palade

„M-am născut în noiembrie 1912 în Iaşi, vechea capitală a Moldovei, în estul României. Educaţia mea a început în acel oraş şi a continuat prin luarea bacalaureatului la Liceul Al. Haşdeu din Buzău. Tatăl meu, Emil Palade, a fost profesor de filosofie, iar mama mea, Constanţa Cantemir Palade, a fost învăţătoare. Mediul familial m-a ajutat să capăt, cu timpul, un mare respect pentru cărţi, şcoală şi educaţie.

Tatăl meu a sperat ca eu să urmez, ca şi el, filosofia în mediul universitar, dar am preferat lucruri tangibile şi mai specifice – şi astfel, influenţat de rudele de vârsta mea – în 1930 am intrat la Şcoala de Medicină de la Universitatea din Bucureşti.

Încă din primii ani de studenţie am manifestat un interes crescut pentru ştiinţele biomedicale, ascultându-i şi vorbind cu Francisc Rainer şi Andre Boivin, profesori de anatomie şi biochimie. Ca urmare, am început să lucrez ca asistent la laboratorul de anatomie, în timp ce eram student”, povestea George Emil Palade în autobiografia pe care acesta a scris-o în 1974, cu ocazia decernării premiului Nobel pentru Medicină.

A obţinut titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice.

Boala lui Arghezi şi plecarea în SUA

În anul 1939, Palade a fost chemat să facă parte din echipa medicală care îl trata pe Tudor Arghezi. Marele poet suferea de o sciatică extrem de dureroasă, care nu dădea rezultate la niciun tratament, încât chiar medicii s-au gândit să propună în nomenclatoare: ”Boala lui Arghezi”. Deşi nu a reuşit să îi găsească un remediu, tânărul George Emil Palade a decis să oprească administrarea morfinei, cu sprijinul puternic al soţiei poetului, Paraschiva Arghezi.

În perioada 1942 – 1945, ani ai celui de Al Doilea Război Mondial, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române.

În 1946 s-a căsătorit cu fiica industriaşului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia Palade Van Dusen, şi un fiu, Philip Palade.

A plecat cu soţia sa în Statele Unite ale Americii, unde a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. A obţinut în 1952 cetăţenia americană.

„În timp ce lucram acolo l-am cunoscut pe Albert Claude, care a venit pentru a face o prezentare privind activitatea sa în microscopia electronică. Am fost fascinat de perspectivele deschise de constatările sale şi extrem de fericit atunci când, după o scurtă discuţie, el m-a rugat să vin să lucrez cu el la Institutul Rockefeller de Cercetări Medicale în toamna aceluiaşi an. Această întâlnire cu Albert Claude a fost una oportună mai ales că Chambers s-a pensionat în acea vară”, îşi continua el autobiografia.

Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine. A pus în evidenţă particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade. Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicaţii ştiinţifice din domeniul biologiei celulare.

Decorat de Ronald Reagan

În 1961 G. E. Palade a fost ales membru al Academiei de Ştiinte a SUA. În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale, iar din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego (California).

În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude şi Christian de Duve for discoveries concerning the functional organization of the cell that were seminal events in the development of modern cell biology (în traducere: „pentru descoperiri privind organizarea funcţională a celulei ce au avut un rol esenţial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”), cu referire la cercetările sale medicale efectuate la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale).

George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975. În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte şi ştiinţe (ARA) la Universitatea din California.

La 12 martie 1986, preşedintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Naţională pentru Ştiinţă pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esenţiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice.

În 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Colan.

George Emil Palade a fost întotdeauna pasionat de istorie şi de latină, ultima disciplină l-a şi ajutat să creeze termeni şi denumiri pentru biologia celulei.

A murit în Statele Unite la vârsta de 96 de ani.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 19 noiembrie:

1377 – Prima atestare a castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I d’Anjou, prin care braşovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea Bran cu „munca şi cheltuiala lor proprie”.

1493 – Porto Rico (Puerto Rico – teritoriu în America Centrală insulară) a fost descoperit de către Cristofor Columb

1665 – A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 15 iunie 1594)

1711 – S-a născut savantul rus Mihail Lomonosov. A formulat legea conservării materiei şi a intuit-o pe cea a conservării energiei. Este creatorul odei, ca specie literară, în literatura rusă şi este considerat ca fiind unul dintre făuritorii limbii literare ruse („Epistola despre regulile prozodiei ruse”, „Retorica”) (m. 15 aprilie 1765)

1812 – S-a născut Franz Adalbert Kuhn, lingvist si mitologist german (m. 5 mai 1881)

1828 – A încetat din viaţă compozitorul austriac Franz Schubert. A compus peste 600 de lieduri, organizate în ciclurile „Frumoasa morăriţă”, „Călătorie de iarnă”, „Cântecul lebedei”. (n. 31 ianuarie 1797)

1831 – S-a născut James Garfield, om politic, preşedinte al SUA (1880-1881), al doilea preşedinte, după Abraham Lincoln, asasinat, la 19 septembrie 1881

1837 – S-a născut Aron Densuşianu, critic şi istoric literar, folclorist şi poet, membru al Societăţii Academice Române (lucrarea „Istoria limbei şi literaturei române”, apărută în 1885, este considerată prima lucrare serios documentată, de acest gen, din cultura română) (m. 2 septembrie 1900)

1900 – S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers (romanele „A şaptea cruce”, „Traversarea”) (m. 1983)

1917 – S-a născut Indira Gandhi, om politic, prim ministru al Indiei în perioada 1966-1977, 1980-1984 (m. 31 octombrie 1984)

1919 – A încetat din viaţă Alexandru Vlahuţă, scriitor si publicist, unul dintre teoreticienii sămănătorismului, membru de onoare post-mortem al Academiei Române (romanul „Dan”, opera memorialistică „România pitorească”) (n. 5 septembrie 1858)

1921 – S-a născut scriitorul Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat; deţinut politic între anii 1959-1964 şi implicat, alături de alţi intelectuali români în „procesul Noica-Pillat”, ultimul mare proces politic din timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu Dej (m. 6 decembrie 1975)

1923 – S-a născut Monica Lovinescu, critic literar, eseist; în 1948 a cerut azil politic în Franţa unde a colaborat la revistele publicate de diaspora românească şi la postul de radio „Europa liberă” (o parte din articole fiind reunite în volumul „Unde scurte” publicat la editura Humanitas) (m. aprilie 2008)

1929 – A fost creata Uniunea Internaţională a Teatrelor de Marionete

1946 – Afganistanul este admis în ONU

1946 – Islanda şi Suedia devin membre ale ONU

1946 – Primele alegeri parlamentare postbelice, declarate „libere şi nestingherite”, au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza, care a anunţat victoria Blocului Partidelor Democratice; rezultatele reale indicau succesul în alegeri al Partidul Naţional Ţărănesc (72-73%)

1979 – A fost inaugurată prima linie de metrou la Bucureşti, între Timpuri Noi şi Semănătoarea

1979 – La Congresul al XII-lea al PCR s-a produs un incident inedit: Constantin Pârvulescu, fondator al PCR, a protestat în plen împotriva cultului personalităţii creat în jurul familiei Ceauşescu (19-23)

1985 – La Geneva, s-au întâlnit pentru prima oară preşedintele american Ronald Reagan şi cel sovietic Mihail Gorbaciov

1996 – Statele Unite şi-au exercitat dreptul de veto împotriva realegerii secretarului-general al Naţiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghali, pentru un al doilea mandat. Toţi ceilali 14 membri ai Consiliului de Securitate au votat în favoarea unei rezoluţii de susţinere a candidaturii acestuia la conducerea Adunării Generale a ONU

1998 – A încetat din viaţă regizorul Alan J. Pakula („Toţi oamenii preşedintelui”, „Sophie a ales”) (n. 7 aprilie 1928)

2001 – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunţat victoria oficială în primele alegeri libere dupa războiul din fosta Iugoslavie a Ligii Democratice din Kosovo, LDK, şi a naţionalistului albanez moderat Ibrahim Rugova, care a obţinut 46,29 de procente în alegerile legislative

2002 – A încetat din viaţă prinţul Alexandre de Merode, membru al Comitetului Internaţional Olimpic din anul 1964. Alexandre de Merode a creat Comisia medicală a CIO în anul 1967, al cărei preşedinte a fost până la moartea sa. (n. 24 mai 1934)

2004 – A încetat din viaţă John Robert Vane, laureat al premiului Nobel pentru Medicină

2005 – Albert al II-lea este proclamat principe al Monaco.