André-Jacques Garnerin s-a născut pe 31 ianuarie 1769, la Paris. În timpul războaielor napoleoniene, André-Jacques Garnerin a fost capturat de armata britanică, vândut austriecilor şi ţinut prizonier în Buda (Ungaria). André-Jacques Garnerin a fost student al prof. Jacques Charles, fiind implicat în zborul primelor baloane cu aer cald. André-Jacques Garnerin a fost numit aeronaut oficial al Franţei.André-Jacques Garnerin a început experimentele cu paraşuta în 1797, folosind obiecte de forma unei umbrele.
Pe 22 octombrie 1797 a avut loc primul salt cu paraşuta, în Parc Monceau din Paris, de la o înălţime de 900 de metri. De-a lungul carierei sale, André-Jacques Garnerin a lucrat în special cu fratele său, Jean-Baptiste-Olivier Garnerin.
André-Jacques Garnerin (1769-1823) a efectuat, alături de profesorul său, Jacques Charles (1746-1832), inventatorul aerostatului cu hidrogen, numeroase zboruri cu balonul, devenind un adevărat împătimit al zborului, scrie historia .ro. În timpul Revoluţiei franceze din 1789, în calitatea sa de comisar al Convenţiei, André-Jacques Garnerin a fost numit în funcţia de şef al trupelor de artilerie ale armatei franceze de nord. Luat prizonier de către austrieci, a profitat de cei trei ani petrecuţi în puşcărie, pentru a pune la punct planurile primei sale paraşute. La începutul anului 1797, André-Jacques Garnerin a efectuat primele experiente, la Paris, cea finală constând în lansarea cu paraşuta a câinelui său, care a avut o aterizare fără probleme, ajungând cu bine pe pământ.
Dupa aceasta tentativă reuşită, André-Jacques Garnerin s-a încumetat, la 22 octombrie 1797, să încerce pe propria piele invenţia, sărind de la 1.000 de metri şi băgând în sperieţi spectatorii din parcul Monceau, dar reuşind să aterizeze relativ bine cu „cearceaful său zburător”, alegându-se doar cu o entorsă. În anul următor, împreună cu fratele său, Jean Garnerin (1766-1849), a realizat o paraşută cu nacelă, prevazută cu un orificiu central în velură, dându-i, astfel, o stabilitate asemănătoare cu cea realizată astăzi, la paraşutele moderne. Garnerin şi-a brevetat invenţia în 1802, astazi acest document fiind păstrat la Muzeul Institutului Naţional Francez al proprietăţii Industriale. André-Jacques Garnerin şi-a continuat activitatea de aeronaut şi paraşutist pînă la 18 august 1823 când, la o aterizare greşită, s-a accidentat mortal. Soţia sa Jeanne Garnerin, născută Labrose, care l-a însoţit in multe din călătoriile sale cu balonul, a fost prima femeie care, la 10 noiembrie 1798, a sărit cu paraşuta dintr-un balon. Primul aeronaut care şi-a salvat viaţa folosind o paraşută a fost polonezul Kuparenko, care a sărit din nacela unui balon avariat.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 22 octombrie:
1811 – S-a născut Franz Liszt, pianist şi compozitor ungar de factură romantică (m. 31 iulie 1886)
1818 – S-a născut poetul Charles Leconte de Lisle, principalul reprezentant al şcolii parnasiene („Poeme tragice”) (m. 18 iulie 1894)
1872 – A încetat din viaţă poetul, prozatorul şi criticul literar Theophile Gautier, promotor al teoriei „artă pentru artă” („Comedia morţii”, „Căpitanul Fracasse”) (n. 31 august 1811)
1911 – A apărut, la Bucureşti, revista „Flacăra”, sub direcţia lui C. Banu, care milita pentru realizarea unităţii naţional-statale a românilor.
1949 – Atletul Emile Zatopek doboară recordul mondial în proba de 10.000 m (29:21.2)
1972 – A încetat din viaţă poetul George Dumitrescu (n. 22 aprilie 1901)
1978 – Inaugurarea solemnă a pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea.
1987 – A încetat din viaţă actorul Lino Ventura („Cadavre de lux”, „Mizerabilii”) (n. 14 iulie1919)
1997 – Răzvan Theodorescu a primit însemnele de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Republicii Franceze.
2001 – A încetat din viaţă Albert Ducrocq, pionier al jurnalismului ştiinţific (n. 1921)
2002 – A încetat din viaţă Richard Helms, directorul CIA în perioada 1966-1973 (n. 1913).
2012 – Uniunea Ciclistă Internaţională (UCI) a anunţat că i-a retras lui Lance Armstrong cele şapte titluri din Turul Franţei, după raportul agenţiei americane antidoping (USADA) în care rutierul texan era acuzat de dopaj sistematic.