Românul care a adus cele mai mari contribuţii în fizică, apreciat în străinătate şi nedreptăţit în ţara natală
Alexandru Proca s-a născut în data de 16 octombrie 1897 la Bucureşti, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind inginer constructor, unul dintre constructorii Gării de Sud din Ploieşti. A urmat Liceul Gheorghe Lazăr pe care l-a absolvit în anul 1915.Deşi a urmat secţia reală , la absolvire vorbea fluent franceza, engleza şi germana. S-a înscris în acelaşi an la Facultatea de Ştiinţe, secţia matematică, dar datorită începerii războiului a urmat numai anul I. În anul 1917 este mobilizat , urmează Şcoala de ofiţeri de rezervă de la Iaşi după care este trimis pe front ca sublocotenent de geniu, unde luptă până în iunie 1918 când este lăsat la vatră. Reia cursurile ca student la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, iar la transformarea acesteia în Şcoala Politehnică se înscrie la secţia de Electromecanică.Ca student s-a remarcat prin inteligenţa sa sclipitoare, prin intuiţia şi vederea de ansamblu asupra fenomenelor tehnice.Istoria spune că în 1920 a făcut o vizită de 2 luni la fabrica de locomotive Baldwin din Philadelphia, SUA, iar prin raportul întocmit la întoarcere a convins guvernul României se cumpere câteva maşini electrice.
Citeşte şi
A fost atras de partea teoretică, de matematică încă din perioada liceului, fapt demonstrat prin activitatea desfăşurată în calitate de corespondent la Gazeta Matematică.Ca student, colaborează cu profesorii Tudor Tănăsescu şi E.Abason pentru realizarea la Buletinului de matematică şi fizică pură şi aplicată, editat la Şcoala Politehnică din Bucureşti.Tot atunci ţine câteva conferinţe asupra teoriei relativităţii , recent făcută cunoscută lumii ştiinţifice de către Einstein.
Activitatea de inginer
Şi-a început activitatea de inginer în 1922 la Societatea Electrică din Câmpina, unde a funcţionat numai un an dar a reuşit să iniţieze introducerea echipamentelor electrice pentru utilajele petroliere şi miniere. Rezultatele obţinute au fost prezentate în lucrarea „ Întrebuinţarea electricităţii în industria petrolului” apărută în 1924 atât în limba română cât şi în limba franceză. În paralel a început şi activitatea didactică în calitate de asistent la catedra de Electricitate şi electrotehnică, condusă de profesorul Nicolae Vasilescu-Karpen, născut în Craiova şi inventatorul celebrelor pile electrice care, miraculos, funcţionează şi azi la Muzeul Tehnicii din Bucureşti.
Alături de marii fizicieni ai lumii
Atracţia către studiul teoretic al fenomenelor fizice este puternică şi , în 1925, este trimis la Universitatea din Sorbona, Facultatea de ştiinţe. Deşi a trebuit să urmeze integral cursurile facultăţii, le-a absolvit până în 1928, adică în mai puţin de trei ani, cu note peste 17,50,nota maximă fiind 20. După susţinerea lucrării de licenţă este angajat la „Institutul Radiului” condus de celebra Marie Curie. Era celebră pentru că în 1903 a primit Premiul Nobel pentru fizică, iar din 1906 a devenit prima femeie- profesor la Universitatea din Sorbona. Iată ce spunea Marie Curie despre Alexandru Proca: „De fiecare dată când am o problemă ştiinţifică dificilă, care necesită multă răbdare, competenţă, abilitate experimentală şi meticulozitate, mă adresez domnului Proca. Iar el, de fiecare dată, răspunde cu soluţii care îmi convin, mă satisfac, şi totdeauna furnizează rezultate precise. Voi românii puteţi fi mândri de-a avea un cercetător ştiinţific de valoarea domnului Proca”.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 16 octombrie:
1854 – S–a născut poetul, dramaturgul şi prozatorul Oscar Wilde (“Prinţul fericit” – 1888, “Portretul lui Dorian Gray” – 1891, “Balada închisorii din Reading” – 1898) (m. 20 noiembrie 1900)
1885 – S-a născut scriitorul Mihail Sorbul (Mihail Smolski). Creaţia sa cuprinde atât drame de inspiraţie istorică („Letopiseţ”), cât şi comedii tragice, romane şi dramatizări („Patima roşie”, „Dezertorul”, „Prăpastia”) (m. 20 decembrie 1966)
1886 – S-a născut politicianul David Ben Gurion, fondatorul statului evreu (1948), primul deţinător al funcţiei de prim-ministru în noul stat (m. 1 decembrie 1973)
1886 – A încetat din viaţă Gheorghe Polizu, medic, membru al Academiei Române, autorul primelor manuale medicale din România, membru fondator al Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1869-1880) , fondator al publicaţiilor medicale „Gazeta medicală” (1865) şi „România medicală” (1857) (n. 1819)
1888 – S-a născut dramaturgul american Eugene Gladstone O’Neill, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936; este cunoscut pentru scrierile „Lungul drum al zilei către noapte” – 1956, „Dincolo de orizont” – 1920, „Anna Christie” – 1921) (m. 27 noiembrie 1953)
1902 – Alphonse Bertillon a realizat prima amprentă digitală.
1906 – S-a născut scriitorul italian Dino Buzzati, cunoscut pentru romanele „Deşertul tătarilor” – 1940 şi „O dragoste” – 1963 (m. 28 ianuarie 1972)
1908 – S-a născut Enver Hoxha (Hodja), fost preşedinte al Albaniei (1946-1985). Aflat la conducerea Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985, Hoxha şi-a menţinut ţara într-o izolare totală faţă de restul lumii. Concepţia sa, a unei Albanii independente, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltată naţiune a Europei (m. 11 aprilie 1985)
1916 – A încetat din viaţă Constantin Radovici, actor român şi conducător al mai multor trupe teatrale, regizor şi autor dramatic. A jucat la Teatrele Naţionale din Craiova şi Bucureşti, în companiile „Davilla” şi „Marioara Voiculescu”, la Schauspielhaus (Berlin) şi în numeroasele sale formaţiuni proprii. Printre rolurile sale se numără: Dragomir („Năpasta” de Caragiale), Primarul („Un duşman al poporului” de Ibsen), Samson („Samsom” de Bernstein), Actorul („Azilul de noapte” de Gorki) şi Kean („Kean” de Dumas) (n. 15 ianuarie 1877)
1918 – Împăratul Carol I de Habsburg a lansat un manifest intitulat „Către Popoarele mele credincioase”, care preconiza reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state „independente”. Transilvania urma să rămână în continuare parte componentă a Ungariei.
1921 – A încetat din viaţă etnograful Tudor Pamfile, cunoscut pentru lucrările „Mitologie românească” şi „Sărbătorile la români” (n. 11.06.1883)
1935 – A încetat din viaţă actorul Constantin I. Nottara, personalitate a istoriei teatrului românesc (interpret, director de scenă, profesor de actorie) (n. 5 iulie 1859)
1936 – A încetat din viaţă eseistul, poetul şi povestitorul Lu Xun (pseudonimul lui Zhou Shuren). Prin publicarea lucrării „Jurnalul unui nebun”, el a declanşat procesul de modernizare a literaturii chineze (n. 25 septembrie 1881)
1945 – A fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Roma.
1978 – Cardinalul polonez Karol Wojtyla devine Papa Ioan Paul al II-lea. A fost primul papă neitalian din 1523 şi cel de-al 266-lea papă. (18 mai 1920 – 2 aprilie 2005)
1991 – A încetat din viaţă traducătorul şi eseistul Leon Leviţchi, cel mai mare shakespearolog român contemporan. Numele său este legat de ediţia „integrală”, în 11 volume, a pieselor lui W. Shakespeare, reulată în anii ’80 ca ediţie critică (n. 27 august 1918).
1995 – Scriitorul sud-american Mario Vargas Llosa a vizitat România (n. 18 martie 1936)
1997 – Rămăşiţele pământeşti ale episcopului Ioan Inochentie Micu Klein, aduse în ţară la 2 august 1997, au fost reînhumate, potrivit dorinţei sale testamentare, în Catedrala Mitropolitană a Blajului, al cărei ctitor a fost.
2003 – A încetat din viaţă fostul pugilist ungar Laszlo Papp, triplu campion olimpic. Este considerat unul dintre cei mai mari sportivi ai Ungariei, din toate timpurile (n. 25 martie 1926)
2008 – A murit scriitorul Ilie Purcaru („Zile fierbinţi”, „Focuri în junglă”, „Asaltul”) (n. noiembrie 1933).