O nouă ipoteză despre moartea lui Vincent van Gogh. Substanţa care l-a împins către sinucidere
Vincent van Gogh a suferit de deliruri după ce ar fi inhalat gaz în mod regulat, fapt care l-ar fi împins către sinucidere, susţine chimistul René van Slooten în ziarul olandez „AD”.
Chimistul a descoperit recent că Van Gogh îşi instalase un sistem de iluminat artificial în locuinţa sa din Arles, în sudul Franţei, pentru a putea lucra până mai târziu la operele sale.
Gazul de iluminat, în contact cu diferite metale grele precum mercurul şi plumbul, i-ar fi provocat celebrului pictor dureri de cap şi stări de leşin, declanşându-i depresia care a culminat cu sinuciderea sa.
Despre van Gogh s-a spus că a suferit de multe boli, în special de afecţiuni psihiatrice şi că acestea şi-au pus amprenta asupra comportamentului şi picturii artistului. Ceea ce se ştie acum este faptul că pictorul olandez s-a îmbolnăvit de sifilis în 1882. La acutizarea bolii, netratată complet, se adăugau crizele de epilepsie, precum şi depresiile cauzate de mai multe deziluzii sentimentale.
În martie 1886 artistul s-a mutat la Paris şi acolo i-a descoperit pe impresioniştii francezi. A ajuns la Arles unde a colaborat cu pictorul Paul Gauguin. Din cauza nebuniei van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul. Gauguin a reuşit să fugă, iar van Gogh şi-a tăiat în acces urechea. S-a internat la spitalul din Saint-Rémy-de-Provence. Pentru că nu era sigur de vindecare, Theo, fratele său, l-a trimis la doctorul Gachet în oraşul Auvers-sur-Oise. La 27 iulie van Gogh a ieşit din cameră să picteze pe câmp. Acolo s-a împuşcat în piept cu pistolul şi a murit peste 2 zile.
Sursa: Le Soir