Descoperire impresionantă făcută de arheologi în judeţul Neamţ. Are o vechime de 23.000 de ani şi este unică

Descoperirea este considerată a fi una extrem de importantă, este prima de acest tip din ţara noastră şi este caracterizată de specialişti drept unică pentru patrimoniul cultural al României.

”Este prima statuetă stilizată, abstractizată, din Sud Estul Europei, descoperită la noi în situl de la Poiana Cireşului. Probabil că o să poarte denumirea sitului, o să fie un Venus de Poiana Cireşului. Este realizată dintr-o rocă, iar contextul în care a fost descoperită este puţin mai special, pentru că ea a fost găsită pe marginea unei vetre, unei zone cu arsuri destul de puternice şi în concordanţă cu alte artefacte mai speciale. La fel ca la majoritatea statuetelor abstractizate din Europa, îi lipseşte partea superioară. La noi partea superioară a statuetei mai are ceva special, pentru că de-a lungul timpului s-a presupus că erau fragmentate ritualic şi mai ales aruncate în foc pentru fragmentare ritualică. Partea superioară a statuetei noastre prezintă urme de ardere şi de exfoliere datorate acestui procedeu. Probabil că este una dintre dovezile solide care o să susţină teoriile cercetătorilor europeni de acum încolo”, a declarat responsabilul şantierului arheologic de la Poiana Cireşului, Elena-Cristina Niţu, la o conferinţă de presă.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

Ea a subliniat importanţa descoperirii. „Trebuie să vă mai spun că aceste statuete se descoperă foarte rar, majoritatea au fost descoperite în anii ’80. Ultima statuetă europeană care s-a descoperit a fost într-un sit din Franţa, anul trecut, este într-o stare destul de fragmentară. Următoarea este a noastră”, a mai spus cercetătorul ştiinţific Elena-Cristina Niţu.

Coordonatorul echipei de arheologi, profesorul universitar Marin Cârciumaru, a afirmat că descoperirea este ‘senzaţională’, şi trebuie conservată şi expusă corespunzător.

‘Eu nu ştiu cât este România pregătită pentru o astfel de descoperire! Este o descoperire senzaţională. O astfel de descoperire oriunde în lume este centrul atenţiei tuturor. Vreau să vă spun că mă uitam pe un site acum câteva zile, o descoperire similară din Cehia urma să se ducă la o altă expoziţie. Era ambalată într-o cutie militară, transportată de doi militari, care erau flancaţi de alţi patru militari cu armele în poziţie de tragere. Spun toate aceste lucruri pentru că eu, descoperitorul ei, nu voi fi de acord să fie expusă decât în momentul când i se va asigura vizibilitate, siguranţă şi modurile de conservare totale, care să nu ne facă de râs în faţa lumii”, a spus profesorul Cârciumaru.

El a adăugat că este prima astfel de descoperire din România. Statueta este realizată dintr-un material deschis la culoare, este destul de grea pentru volumul său şi nu are cap.

”Este o descoperire senzaţională în primul rând că este prima din România, este prima de acest fel din Sud Estul Europei (…). Majoritatea statuetelor de acest tip descoperite sunt fără cap. Deci să nu ne surprindă că partea superioară a corpului nu există. Dar în acelaşi timp noi avem speranţa că adesea jumătatea cealaltă a unei statuete era găsită la 10-20 de metri. Deci putem să sperăm că vom găsi şi partea cealaltă datorită modului de săpătură pe care îl practicăm. Suntem singura echipă care facem săpături arheologice şi în stratele de cultură săpăm din doi în doi milimetri”, a mai spus coordonatorul echipei de arheologi, profesorul universitar Marin Cârciumaru.

Despre materialul din care este realizată statueta, profesorul spune că se vor face analize pentru a fi stabilit tipul acestuia.

”Sunt multe de spus despre această descoperire. Şi noi suntem la început. Nu suntem siguri nici materialul din care a fost realizată. Noi acum, microscopic, spunem că este un argilit. Statueta este foarte grea pentru volumul ei. Este un argilit care probabil are ceva deosebit, nu suntem convinşi că nu este dintr-o argilă preparată într-un anumit fel cu ingredienţi pe care nu îi cunoaştem şi care a fost arsă superficial. Sunt lucruri care ne aşteaptă să le vedem. Ar fi extraordinar dacă ar fi arsă, pentru că asta ne-ar permite o datare directă a statuetei, nu a stratului respectiv. Din strat noi avem suficiente datări care peste 20.000 de ani, calibrate aşa cum se folosesc în momentul de faţă sunt în jur de 23.000 de ani vechime”, a afirmat Cârciumaru.

Potrivit acestuia, forma statuetei este cea care dă importanţă descoperirii.

‘Noi sperăm ca ea să nu fie încă o statuetă descoperită pe teritoriul Europei, ci ca ea să reprezinte din punct de vedere al evoluţiei artei statuetelor un plus faţă de ceea ce se ştie în momentul de faţă. Trebuie să fim mândri pentru că în mod cert este indubitabil se văd urmele de prelucrare. Ceea ce este foarte rar pe multe statuete pentru că au fost distruse. Materialul din care este făcut, nu ştim sigur ce, a făcut conservarea mai bună, chiar decât pe fildeş”, a mai spus profesorul universitar Marin Cârciumaru.

Statueta urmează să fi expusă la Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic din Târgovişte.

”Statueta nu este conservată şi nici nu s-a intervenit deloc asupra ei. A fost lăsată cu depunerile originale cu carbonat de calciu din sit. Trebuie aflat întâi natura rocii şi apoi găsite substanţele care se potrivesc nondestructive, probabil va trebui o baie de ultrasunete sau altceva şi, probabil, va trebui să o trimitem la marile laboratoare din străinătate”, a precizat cercetătorul ştiinţific Elena-Cristina Niţu.

Echipa de arheologi dâmboviţeni a explicat că a dorit să prezinte mai întâi în ţară descoperirea, iar ulterior va fi prezentată şi în revistele internaţionale de specialitate.

‘Noi am ţinut neapărat, înainte de a intra în studiu în rândul revistelor mari din lume, să facem această conferinţă de prezentare cu mass media din România. Descoperirea este atât de mare încât ar fi fost necinstit din partea noastră să preluaţi din literatura de specialitate din străinătate înainte de a o vedea dumneavoastră primii”, a spus coordonatorul echipei de arheologi, profesorul universitar Marin Cârciumaru.

Descoperirea a fost făcută pe 22 august şi prezentată, vineri, într-o conferinţă de presă la Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic din Târgovişte.

Cercetările de la Poiana Cireşului se desfăşoară sub egida Complexului Naţional Muzeal Curtea Domnească Târgovişte, prin responsabilul de şantier Elena-Cristina Niţu şi directorul complexului muzeal Ovidiu Cîrstina, cu participarea studenţilor Universităţii Valahia din Târgovişte, sub coordonarea profesorului universitar Marin Cârciumaru.

Sursa: Agerpres