Suedezul care a creat chimia modernă

Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, toriu şi ceriu.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină şi chirurgie, la Şcoala de Chirurgie din Stockholm. În 1810 şcoala a devenit o parte a Institutului Medico-Kirurgiska, predecesor al Institutului Karolinska, şi Berzelius a fost numit profesor de chimie şi farmacie. La puţin timp de la sosirea la Stockholm, el a scris un manual de chimie pentru studenţii săi, acesta marcând începutul unei lungi şi fructuoase cariere în chimie.

În timp ce efectua experimente pentru manualul său, a descoperit legea proporţiilor constante, care arăta că substanţele anorganice sunt compuse din diferite elemente în proporţie constantă cu greutatea lor. Pe baza acestei observaţii, în 1828 a creat un tabel cu masele atomice relative (cu oxigenul având valoarea 100) ale tuturor elementelor cunoscute atunci. Aceasta a reprezentat o confirmare puternică a ipotezei atomice: că compuşii chimici anorganici sunt compuşi din atomi combinaţi în cantităţi reprezentate prin numere întregi. Descoperind că masele atomice nu sunt multipli întregi ai masei hidrogenului, Berzelius a invalidat astfel Ipoteza lui Prout, care susţinea că elementele sunt formate din atomi de hidrogen. În 1838, Berzelius a descoperit proteinele. Studenţi lucrând în laboratorul lui Berzelius au descoperit de asemenea litiul şi vanadiul.

Pentru a înţelege mai bine experimentele, el a creat un sistem de notaţii chimice în care elementelor le erau date denumiri simple, literale – precum O pentru oxigen, sau Fe pentru fier – şi proporţiile erau desemnate prin numere. Acest sistem este baza sistemului utilizat astăzi, cu mici modificări.

A fost ales membru al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei în 1808 şi a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 20 august:

1741 – Exploratorul danez Vitus Bering a descoperit Alaska

1827 – S-a născut Josef Strauss, compozitor şi dirijor austriac. (m. 22 iulie 1870)

1833 – S-a născut scriitorul Vasile Pogor, om politic, publicist şi poet român, membru fondator al „Societăţii Junimea” (m. 1906).

1833 – S-a născut Benjamin Harrison, a fost cel de-al douăzeci şi treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii pentru un singur mandat între 1889 şi 1893 (m. 13 martie 1901).

1864 – S-a născut Ionel I.C.Brătianu, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, de mai multe ori ministru şi prim-ministru, membru de onoare al Academiei Române (m. 24 noiembrie 1927).

1871 – S-a născut fiica regelui Carol I şi a Elisabetei, Maria. A încetat din viaţă de scarlatină la vârsta de 3 ani.

1872 – A încetat din viaţă scriitorul Dimitrie Bolintineanu, participant la revoluţia de la 1848 („Manoil. Roman naţional”, „Elena. Roman original de datine politico-filosofic”) (n. 1825).

1873 – S-a născut medicul internist şi balneolog Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în ţara noastră (m. 5 februarie 1933).

1910 – A încetat din viaţă medicul Nicolae Manolescu, medic oftalmolog şi educator sanitar, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (1903-1904) (n. 1850)

1914 – A încetat din viaţă Papa Pius al X-lea (Giuseppe Melchiorre Sarto), a fost Papă din 1903 până în 1914 (n. 2 iunie 1835).

1920 – S-a născut Zoe Dumitrescu – Buşulenga, personalitate a culturii române, cu o prolifică activitate de cercetător, critic şi istoric literar, eseist, filozof al culturii şi pedagog român. (m. 5 mai 2006)

1923 – A încetat din viaţă compozitorul Alexis Catargi (n.17 septembrie 1876).

1930 – A încetat din viaţă Gheorghe A. Dinicu, compozitor, profesor şi dirijor (n. 1863).

1940 – A fost asasinat, în Mexic, Lev Troţki (Lev Davidovici Bronstein), om politic rus, figură proeminentă a revoluţiei din 1905 – 1907 şi din 1917 (n. 7 noiembrie 1879).

2006 – A murit compozitorul Laurenţiu Profeta, printre distincţiile obţinute se numără Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România în anul 1999, precum şi Premiul de compoziţie „George Enescu”, în anul 1946 (n. 1925)