Un text scris pe un pergament ars, vechi de 1.500 de ani, a fost descifrat

„Descifrarea mesajului conţinut de acest manuscris, care a rămas o enigmă timp de 45 de ani, este foarte emoţionantă pentru noi”, a comentat Sefi Porath, arheologul care a descoperit pergamentul în 1970 la Ein Gedi, Israel. Astfel, pergamentul de la Ein Gedi este cel mai vechi manuscris descoperit vreodată care face parte din Vechiul Testament, după descoperirea manuscriselor de la Marea Moartă, care provin de acum aproximativ 2.000 de ani, din perioada de la sfârşitul celui de-al Doilea Templu.

Pergamentul a fost ars şi nu putea fi citit cu ochiul liber. După analiza sa cu instrumente performante, oamenii de ştiinţă au recunoscut primele versuri ale Cărţii Leviticului, cea de-a treia carte a Vechiului Testament.

• Cei trei papi africani care ar fi fost de culoare
• Cine deține Vaticanul? Și… ce deține Vaticanul?

„Această descoperire ne-a surprins până şi pe noi. Eram aproape convinşi că aveam o şansă minimă să reuşim să citim ceva (de pe pergament) dar am decis că merită totuşi să încercăm şi l-am scanat”, a povestit Pnina Shor, curator şi director al Proiectului Manuscrisele de la Marea Moartă din cadrul Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi (IAA).

Pergamentul de la Ein Gedi nu putea fi deschis din cauza faptului că este ars. În consecinţă, cercetătorii din cadrul IAA au colaborat cu alţi oameni de ştiinţă atât din Israel cât şi din alte părţi ale lumii pentru a scana manuscrisul cu ajutorul unui microcomputer tomograf (micro-CT) capabil să lucreze la rezoluţii mult mai mari decât cele folosite în aplicaţii medicale, conform lui Brent Seales, profesor de informatică la Universitatea din Kentucky. Seales a analizat imaginile scanate cu ajutorul unui software care a reuşit să deruleze în mod virtual pergamentul permiţând examinarea textului conţinut.

Acest pergament ars a fost descoperit la Ein Gedi (Izvorul Caprei), o oază aflată pe ţărmul vestic al Mării Moarte, la aproximativ 32 de kilometri sud-est de Ierusalim. Oaza este menţionată şi în Biblie, fiind locul unde regele David a fugit pentru a scăpa de gelosul şi răzbunătorul rege Saul. David a supravieţuit, scăpând de prigoană şi ulterior i-a urmat lui Saul pe tronul Israelului în perioada 1010 — 970 î.Hr.

„Ein Gedi era un sat iudaic în perioada Bizantină (secolele IV — VII d.Hr.) şi dispunea de o sinagogă cu un mozaic deosebit pe podea şi de un dulăpior ornat pentru păstrarea sulurilor” din Tora denumit Aron Kodesh sau Ashkenazim. Satul Ein Gedi „a fost complet ars şi niciunul dintre foştii săi locuitori nu s-a întors pentru a locui în continuare acolo, conform lui Porath. În timpul săpăturilor arheologice desfăşurate în interiorul sinagogii incendiate cercetătorii au descoperit fragmente de pergamente arse, un menorah din bronz cu şapte braţe (suportul de lumânări specific religiei mozaice), un tezaur de 3.500 de monezi, lămpi ceramice şi din sticlă şi vase pentru parfum, a mai precizat Porath.

„Nu ştim exact ce a dus la incendierea acestui sat, dar există câteva ipoteze cu privire la distrugerea sa în timpul unui raid beduin pornit de la est de Marea Moartă sau în urma declanşării unui conflict cu autorităţile bizantine.

Sursă: Agerpres