Povestea incredibilă a femeii care a sfidat regulile şi a plecat într-o călătorie interzisă doamnelor. A „gătit” pielea bocancilor pentru a ajunge unde niciun european nu fusese – VIDEO

De la vârsta de doi ani, Alexandra David-Neel obişnuia să se aventureze pe străzile Parisului, oraş unde se născuse în 1868. La vârsta de 18 ani, ea e reuşit să meargă singură pe bicicletă din Bruxelles în Spania fără să le spună nimic apropiaţilor. Se întâmpla în 1886, perioadă în care femeile erau aşteptate să fie însoţite chiar şi atunci când făceau cele mai scurte plimbări.

Alexandra şi-a cheltuit ulterior moştenirea pe o călătorie în India şi Ceilon, acum Sri Lanka, în perioada în care era studentă a religiilor orientale la Sorbona.

• Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
• Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a…

La 20 de ani, David-Neel călătorea prin Asia şi Afica de Nord ca Primma Donna a Operei Hanoi. Atunci când vocea sa a început să nu mai fie la fel de bună şi a devenit mai degrabă mediocră, femeia a devenit directorul cazinoului din Tunis, capitala Tunisiei. Aici şi-a întâlnit viitorul soţ şi s-a căsătorit la vârsta de 36 de ani cu un bogat director de la căi ferate.

FOTO: Wikipedia    

Dragostea nu a oprit-o să pornească însă în noi aventuri. În 1911 femeia s-a întors în India şi mai târziu a devenit discipola unui călugăr budist trăind şi meditând în peştera Sikkim de la graniţa cu Tibetul timp de trei ani.

Sursă: YouTube

Deşi era acceptabil, şi chiar la modă, să studiezi religii de la distanţă, să faci acest lucru îmbrăcată în hainele călugărilor, în speical ca femeie, era ceva scandalos în acea perioadă în care singura costumaţie acceptabilă pentru femeile europene din Orient era rochia albă cu mâneci lungi, mănuşile albe, palaria cu boruri largi şi, desigur, umbrela din dantelă. 

Sursă: YouTube

David-Nell i-a promis soţului său că nu va fi precată în aceste aventuri pentru mult timp, dar lipsise deja de ani de zile atunci când a început să aibe probleme cu forţele britanice pentru că a trecut ilegal în Tibet, lucru interzis. Totul se întâmpla chiar în mijlocul Primului Război Mondial, iar acest lucru a împiedicat-o să se mai poată întoarce în Europa sau în Tunisia.

Sursă: YouTube

În schimb, ea s-a aventurat şi mai departe în Est, a studiat la mănăstiri din Coreea şi din Japonia alături de un copil de 15 ani, care a ajuns ulterior fiul său adoptiv. Pentru că Japonia i s-a părut prea plictisitoare, femeia a plecat alături de tânăr într-o altă călătorie periculoasă traversând China şi mergând 8.000 de kiloemtri pe jos, cu măgarul, calul sau iacul în perioada în care statul cădea în război civil.

Au ajuns la graniţa cu Tibetul iarna şi deghizaţi ca pelerini tibetani, cei doi au pornit spre Lhasa în timp ce ţara era încă interzisă străinilor. În fiecare dimineaţă, David-Neel îşi vopsea părul cu cerneală chinezească pentru a-i ascunde culoarea maronie roşiatică care ar fi dat-o de gol ca străină. S-a aventurat unde niciun european nu mai mersese vreodată traversând „ţara canibală”, aşa cum se credea atunci, prin munţi îngheţaţi chiar în mijlocul iernii.

FOTO: tibet.2d.cz    

Anul acela femeia care a crescut în luxul Parisului şi al Bruxellesului savura ca friptură de Crăciun bucăţi de piele de pe bocanci gătite în apă clocotită. Era tot ce mai aveau cei doi călători.

După 4 luni ei au reuşit să ajungă în oraşul sfânt Lhasa şi au vărzut palatul Potala, palatul de iarnă a lui Dalai Lama şi cel mai vechi din lume. Rămânând deghizaţi, ea şi Yongden au stat două luni în Lhasa până când au fost descoperiţi şi daţi pe mâna britanicilor.

Palatul Potala, Lhasa (FOTO: Wikipedia)    

Biroul lui Dalai Lama, Palatul Potala (FOTO: Wikipedia)    

Ea s-a întors în Franţa în 1928 şi a publicat o carte faimoasă numită „Magie şi mister în Tibet”. Femeia nu s-a oprit niciodată din studiul Tibetului. În 1937, David-Neel a călătorit prin Uniunea Sovietică pentru a ajunge în Tibet.

Alexandra murit în 1969, la vârsta de 101 ani, în locuinţa ei din Digne, Provence.Cenuşa ei a fost amestecată cu cea a lui Yongden şi împrăştiată pe Gange.

Sursă: Atlas Obscura