Un grup de ONG-uri lansează un apel naţional pentru înfiinţarea Casei Memoriale Coandă – VIDEO

Joi seară, la sediul Fundaţiei Dignitas din Bucureşti, a avut loc un eveniment care a adus în discuţie înfiinţarea Casei Memoriale Coandă. La eveniment au fost prezente personalităţi marcante din mediul academic, universitar, artistic, reprezentanţi ai unor organizaţii ale societăţii civile, instituţii publice de educaţie, ştiinţă şi cultură, lideri de opinie, studenţi. Printre cei prezenţi la eveniment s-au numărat şi Sorin Dinea, preşedintele Asociaţiei „Henri Coandă”, Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, şi Alexandru Mironov, senior editor la revista Ştiinţă & Tehnică.

Sorin Dinea, preşedintele Asociaţiei „Henri Coandă”, a spus că situaţia patrimoniului lui Henri Coandă este, în prezent, complicată, motiv pentru care a prezentat-o pe scurt, pornind din anul 1967 – când celebrul pionier al aviaţiei s-a întors în România – şi până în prezent.

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

Potrivit informaţiilor oferite, în 1967, familia Coandă dispunea de o casă în Bucureşti, pe Ana Ipătescu (actualul Bld. Lascăr Catargiu), o arhivă pe care Henri Coandă a adus-o în ţară, drepturi de proprietate asupra brevetelor sale şi o altă arhivă care se afla la Paris.

„Acest patrimoniu a început să se deplaseze (…) casa s-a mutat la statul român, brevetele au ajuns la Ministerul Apărării Naţionale, la INCREST (Institutul Naţional de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică, n.r.), patrimoniul cu care a venit Coandă – la Academia Română, celălalt patrimoniu, care a intrat în ţară după ce a murit Coandă – la Ministerul Apărării şi, alături de patrimoniul pe care Academia Română l-a constituit pentru înfiinţarea muzeului Coandă, s-a mai constituit un patrimoniu, care este acum la Muzeul Naţional Tehnic. Muzeul Naţional de Istorie are şi el nişte machete”, a precizat Sorin Dinea, menţionând că aceasta era situaţia în anul 1977.

Sursă: YouTube

Până în 1990, situaţia patrimoniului lui Henri Coandă a rămas neschimbată, însă, după 1990, au apărut „mişcări de patrimoniu”.

În 2015, există un patrimoniu cultural imobil, respectiv etajul şi parterul Casei Coandă, împărţit între Ministerul Culturii şi Academia Română. Potrivit preşedintelui Asociaţiei „Henri Coandă”, casa are nevoie de restaurare.

În ceea ce priveşte situaţia patrimoniului cultural mobil, acesta este împărţit la mai multe instituţii. Astfel, la Muzeul Naţional Tehnic din Bucureşti se află toate exponatele care au fost prezentate în Casa Coandă, precum macheta avionului cu reacţie, alte machete, diplome, negative pe sticlă ale unor imagini cu fulgi de zăpadă, la Ministerul Apărării există brevete, fotografii, imagini ale avionului cu reacţie, diverse articole ştiinţifice, precum şi aproape 500 de kilograme de documente aflate în depozit, care nu sunt expuse. De asemenea, din patrimoniul de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti (MNIR) face parte un set de tacâmuri din argint aparţinând familiei Coandă şi recuperat de MNIR, care nu este însă expus. Totodată, grupul de ONG-uri deţine un patrimoniu format din fotografii, reviste, timbre, obiecte care provin din Casa Coandă.

„Anul 2015 ne găseşte cu tot acest patrimoniu împărţit între mai multe instituţii şi ar fi bine ca atât brevetele, cât şi patrimoniul Academiei, cât şi cel de la Muzeul Naţional de Istorie, cât şi cel de la Muzeul Apărării Naţionale şi cel pe care îl vom pune noi la dispoziţie să fie adus în Casa Coandă, pentru a se constitui, cu ajutorul Academiei Române şi al Ministerului Culturii, Casa Memorială Coandă – casa gândirii româneşti”, a mai spus Sorin Dinea la evenimentul de joi seară.

De asemenea, preşedintele Asociaţiei „Henri Coandă” a citit un apel naţional, adresat instituţiilor publice ale statului, investitorilor români, societăţii civile şi mass-media, pentru înfiinţarea Casei Memoriale Coandă, semnat de Grupul de Iniţiativă Civică, format din Asociaţia „Henri Coandă”, Revista Ştiinţă & Tehnică şi Fundaţia Dignitas.

FOTO: Wikipedia    

„Formulăm un apel naţional pentru ca întreg patrimoniu cultural mobil Coandă existent în România să fie oferit publicului pentru a fi cunoscut şi valorificat corespunzător, prin comasarea lui în Casa Coandă din Bucureşti, sub o structură juridică unitară, capabilă să-l organizeze şi să-l valorifice cultural, ştiinţific, educaţional şi turistic, asigurându-i protecţia şi dezvoltarea. Astfel, invităm toate instituţiile publice care deţin un patrimoniu cultural Coandă – Academia Română, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării Naţionale şi Muzeul Naţional de Istorie a României – să deschidă porţi de comunicare constructivă între ele, dar şi către prezentul Grup de Iniţiativă Civică, porţi deschise în vederea găsirii de soluţii juridice şi administrative specifice înfiinţării grabnice, în Casa Coandă din Bucureşti, a Casei Memoriale Coandă”, se arată în apelul naţional.

De asemenea, Sorin Dinea a precizat că, pentru a uşura efortul bugetar şi cel de personal necesar constituirii şi funcţionării Casei Memoriale Coandă, Grupul de Iniţiativă Civică, prin membrii, partenerii şi colaboratorii săi, va asigura expertiza în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea lui Henri Coandă, finanţarea, managementul, activităţile curente, marketingul şi comunicarea necesară organizării şi funcţionării casei memoriale.

„Casa Memorială Coandă este concepută a fi o structură culturală, ştiinţifică, educaţională şi turistică deopotrivă, ce foloseşte tehnologie interactivă şi inovativă, fiind capabilă să se autofinanţeze, organizată astfel încât să reprezinte o adevărată fereastră către viitor, având o ţinută demnă, veselă şi prietenoasă”, a mai spus Dinea.

De asemenea, acesta a precizat că, pentru restaurarea imobilului din Bld. Lascăr Catargiu, costurile necesare sunt estimate la 1 milion de euro, iar cele pentru organizarea expoziţională se ridică la 500.000 euro, întreaga structură având nevoie pentru a funcţiona de aproape 25.000 de euro lunar.

Timpul estimat a fi necesar pentru operaţiunile de restaurare a imobilului, care face parte din patrimoniul cultural naţional, pentru amenajarea expoziţională şi organizarea administrativă este de aproape un an de la înfiinţarea juridică a Casei Memoriale Coandă, a mai spus preşedintele Asociaţiei „Henri Coandă”.

FOTO: Wikipedia    

Astfel, celebrarea a 150 de ani de existenţă a Academiei Române (în 2016), a 130 de ani de la naşterea lui Henri Coandă şi a 120 de ani de la înfiinţarea Serviciului Maritim Român, al cărui fondator a fost amiralul Iancu Coandă (unchiul aviatorului) sunt momente care vor putea fi marcate prin deschiderea Casei Memoriale Coandă pentru publicul român şi străin.

„În actualul context internaţional, prin care tendinţa de mondializare se suprapune discret peste situaţia politică şi socială a României, considerăm că a venit timpul în care fiecare reper moral să fie folosit corect pentru a servi ca model tinerelor generaţii, spre a le călăuzi calea spre lumină, cunoaştere şi dezvoltare armonioasă. Pentru viitorul sănătos şi trainic al acestei ţări, îl propunem pe Henri Coandă să fie un model de urmat pentru tinerii din România şi un vector de imagine pentru România în lume. Henri Coandă rămâne pentru noi părintele aviaţiei cu reacţie, al efectului Coandă, al desalinizării cu ajutorul energiei solare, al construcţiilor multicelulare şi al altor 707 brevete reprezentând peste 250 de invenţii care au încă potenţialul de a fi folosite spre binele omenirii”, se mai arată în apelul naţional lansat joi.

Prezent la eveniment, Alexandru Mironov, senior editor la revista Ştiinţă şi Tehnică, a declarat: „Eu îmi închipui că acest imobil, care este chiar în mijlocul Bucureştiului, poate să fie un loc în care să vină omul de ştiinţă din toate părţile ţării, să vină să vadă machetele (…), dar să fie şi un institut de cercetare asupra arhivei Coandă”.

La eveniment a participat şi Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, care le-a spus celor prezenţi că nu le poate face nicio promisiune în legătură cu înfiinţarea Casei Memoriale Coandă, însă şi-a exprimat dorinţa ca acest proiect să devină realitate. În plus, Stanoevici le-a cerut iniţiatorilor apelului naţional să-l ajute şi să-i ofere mai multe informaţii despre subiect, întrucât nu cunoaşte dosarul.

„Eu, personal, consider că subiectul nu este doar un capriciu. Prin structura mea, am fost şi voi fi până la capăt ataşat de imaginea frumoasă a României şi a valorilor noastre. Noi, toţi românii, trebuie să avem mai multă grijă de valorile noastre”, a spus Stanoevici, menţionând că va folosi „toată forţa şi curajul şi nebunia şi idealismul” pe care le are pentru a se ocupa de acest subiect.

FOTO: Wikipedia    

Totodată, Sorin Dinea a spus că existe şanse ca acest proiect să se realizeze, întrucât există „o deschidere” din partea Academiei Române.

„Noua conducere priveşte altfel lucrurile, cealaltă căuta să îndepărteze pe toată lumea de la problema asta, pentru că erau nişte nereguli, dar noua conducere este deschisă, iar domnul general Voicu (Victor Voicu, n.r.), secretarul general al Academiei, a spus că e foarte posibil ca la anul, când vor fi 150 de ani (de la înfiinţarea forului cultural şi ştiinţific, n.r.), să o avem deschisă (casa memorială, n.r.)”, a declarat Sorin Dinea.

De asemenea, iniţiatorii apelului naţional au precizat că, săptămâna trecută, a avut loc o întâlnire la care a participat şi secretarul general al Academiei Române şi unde s-a căzut de acord să se lucreze, alături de Ministerul Culturii, la o evaluare şi o expertiză tehnică pentru realizarea Casei Memoriale Coandă.

Henri Coandă (7 iunie 1886 – 25 noiembrie 1972) a fost un inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele.

În 1909, Henri Coandă s-a înscris la Şcoala superioară de aeronautică şi construcţii – nou înfiinţată la Paris -, al cărei absolvent devine în anul următor, ca şef al primei promoţii de ingineri aeronautici. Ulterior, Henri Coandă a lucrat în domeniu în Marea Britanie şi Franţa. Henri Coandă s-a întors definitiv în România în 1969, ca director al Institutului de creaţie ştiinţifică şi tehnică (INCREST), iar, în 1970, a devenit membru al Academiei Române.

Henri Coandă a murit la Bucureşti, pe 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

Planurile privind înfiinţarea Casei Memoriale Coadă datează din 2012, când ministru al Culturii era Mircea Diaconu. Acesta s-a întâlnit cu reprezentanţii mai multor instituţii pentru a demara acest proiect în casa care a aparţinut familiei Coandă.

La momentul respectiv, Mircea Diaconu a spus că „industria imobiliară are metode fenomenale”, care s-au răsfrânt chiar şi asupra casei care a aparţinut familiei Coandă. „E greu de imaginat cum casa Coandă începe să se vândă pe bucăţi”, a spus Mircea Diaconu, în 2012.

La acel moment, parterul casei familiei Coandă din Bld. Lascăr Catargiu nr. 29 se afla în proprietatea privată a statului şi în administrarea RA-APPS, în timp ce drepturile litigioase pentru etajul imobilului fuseseră cesionate de Academia Română către o persoană privată, Marina-Vivien Slivinschi.

FOTO: Wikipedia    

Ion Păun Otiman, care era la acea vreme secretarul general al Academiei Române, a declarat că forul cultural şi ştiinţific a cesionat drepturile litigioase pentru că instituţia a fost devalizată de casa Coandă prin trei acte succesive. „O dată în 1979, de către statul comunist şi transformată în sediu de ambasadă, a doua oară în 2001, când noi am revendicat către RA-APPS (…) şi ne-au respins şi a treia oară prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din decembrie 2005, prin decizie definitivă şi irevocabilă. Noi nu am mai avut nicio cale extraordinară de atac pentru a recupera casa Coandă”, a spus Otiman.

Din iniţiativa ministrului Mircea Diaconu, în 2012, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional depune Nota de Fundamentare necesară emiterii unei Hotărâri de Guvern prin care parterul imobilului să fie transferat către Ministerul Culturii, în vederea înfiinţării Casei Memoriale Coandă. Tot atunci Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti, aflată în subordinea Ministerului Culturii, deschide o acţiune în justiţie împotriva Academiei Române şi a persoanei fizice care deţinea etajul imobilului, pentru constatarea nulitaţii absolute a actului de vânzare-cumpărare din 2009.

În august 2013, Ministerul Culturii deschide o a doua acţiune în justiţie, făcută de această dată împotriva RA-APPS, Academia Română şi persoana fizică ce a cumpărat etajul în 2009. Această nouă acţiune are ca obiect principal constatarea nulităţii absolute a deciziei de restituire în natură a imobilului de la RA-APPS către Academia Română, din 2008, restituire ce s-a făcut invocând legea 10/2001, potrivit site-ului Asociaţiei „Henri Coandă”.

În 2013, Academia Română şi persoana fizică care a cumpărat etajul imobilului ajung la înţelegerea de a desfiinţa contractul de vânzare din 2009 şi actul de cesiune din 2008, etajul clădirii revenind în proprietatea privată a Academiei Române.

Procesul a fost pe rol la Tribunalul Bucureşti până în octombrie 2014, când, din cauza netimbrării, dar şi a actului de desfiinţare a contractului de vânzare-cumpărare şi a actului de cesiune, acţiunea a rămas fără obiect.

În ianuarie 2014, Ministerul Culturii găseşte ca cea mai potrivită variantă de înfiinţare a Casei Memoriale Coandă constituirea sa ca secţie fără personalitate juridică a Muzeului Naţional de Istorie a României.

La sfârşitul lunii ianuarie 2014, a fost făcută o propunere Academiei Române pentru semnarea unui acord de parteneriat ce a vizat transmiterea dreptului de administrare a etajului imobilului şi a colecţiei Coandă care a aparţinut Muzeului Ştiinţific al Academiei, aflată în prezent în custodie la Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida” din Bucureşti, către Muzeul Naţional de Istorie a României din Capitală.

Propunerea a rămas deocamdată fără nici un răspuns din partea Academiei Române.

Imobilul este clădire de patrimoniu clasa B din 1990 şi figurează înscris la poziţia 607 în Lista Monumentelor Istorice 2010, având codul B-II-m-B-18334.

Sursă: Mediafax