Cele mai sângeroase atentate teroriste din istoria omenirii

 

Apel pentru salvarea fetelor răpite de organizaţia teroristă nigeriană Boko Haram.    Sursa foto: Shutterstock

 

 

În noaptea de 5 spre 6 mai, anul 2014, militanţi înarmaţi din gruparea teroristă musulmană Boko Haram (Interzis Occidentului, într-o traducere aproximativă) a atacat două aşezări învecinate, Gamboru şi Ngala, situate în statul Borno din Nigeria. Un număr de 336 săteni paşnici au fost ucişi fără cruţare, iar aşezările au fost distruse şi incendiate.

 

Puţinii supravieţuitori au reuşit să scape fugind în ţara vecină, Camerun. În aceiaşi noapte, cei din Boko Haram au răpit 11 fete creştine din şcoala Chibok, cu vârste între 12-15 ani, pe care le-au forţat să devină musulmane, precum şi neveste pentru militanţii lor. Conform intereselor grupării Boko Haram, cucerirea statului Borno este un act vital pentru sigurarea influenţei în acea parte a Nigeriei.

 

Înarmaţi cu aruncătoare de grenade şi automate de tip Kalaşnikov, teroriştii au atacat oraşele cu ajutorul a două vehicule blindate furate de la armata nigeriană cu câteva luni în urmă. Atacul a avut loc la miezul noţii când toţi locuitorii dormeau. Teroriştii au început prin a da foc clădirilor, după care s-au apucat să-i împuşte pe toţi cei care fugeau din casele cuprinse de flăcări. Conform oficialităţilor nigeriene, atacul s-a soldat cu un număr de 336 de morţi şi câteva mii de răniţi.

 

 

Incendiul de la Cinema Rex din Iran

 

Cinematograful Rex, după ce a fost incendiat de terorişti.    Sursa foto: Wikipedia

 

 

Pe data de 18 august 1978, cinematograful Rex din Ambadan, Iran, a fost incendiat premeditat, atacul ducând la moartea a sute de spectatori inocenţi.

 

Conform autorităţilor iraniene de aunci, acest act terorist a dus la moartea a peste 470 de persoane. Iar organizaţia Amnesty International susţinea în anul 1980 că incendiul respectiv a luat vieţile unui număr de 438 de oameni.

 

Conform istoricului Daniel Bynam, acest atac terorist a fost cel de-al treilea atentat de acest fel din istoria lumii, fiind întrecut ca număr de victime doar de atacurile din Khataniya, Irak şi 11 septembrie, New York.

 

Incendiul a fost pus la cale de militanţii islamici din Iran şi a avut ca obiectiv principal discreditarea şi învinuirea falsă a agenţilor de securitate din SAWAK (serviciul de securitate a şahului Iranului, instituţie activă înainte de Revoluţia Islamică a ayatolahilor).

 

Extremiştii musulmani doreau ca prin acest incident să strice imaginea şahului pe plan mondial, alături de prezentarea serviciului de securitate al acestei ţări drept o forţă opresoare lipsită de orice scrupule. Însă o serie de anchete ulterioare a scos adevărul la iveală în acest caz deosebit de sângeros.

 

 

Explozia hotelului King David

 

 

Hotelul respectiv era sediul Autorităţii Mandatoare Britanice din Palestina, precum şi Cartierul General al Forţelor Armate Britanice din Palestina, care erau situate în aripa de sud a acestei clădiri simbol din Ierusalim.

 

Atacul a fost pus la cale şi îndeplinit de către Haganah – principala grupare paramilitară de evrei din Palestina, în colaborarea cu gruparea militară evreiască Irgun Tsvai Leumi şi a avut ca scop principal răzbunarea în Operaţiunii Agatha (o serie de raiduri armate întreprinse de autorităţile regionale britanice asupra obiectivelor Agenţiei Evreieşti).

 

Explozia care a urmat a făcut mai multe victime decât orice atentat luat în parte, care a urmat prrin declanşarea conflictului arabo-israelian, conflict care din nefericire continuă şi în prezent.

 

Deghizaţi în arabi, activiştii paramilitari evrei au plasat bombe în toată aripa de sud a hotelului. După această operaţiune încheiată cu succes, cei din gruparea Irgun au telefonat britanicilro avertizându-i că au minat hotelul şi ar fi bine să plece. Britanicii au ignorat telefoanele repetate, considerându-le nişte farse.

 

În faţa refuzului britanicilor, paramilitarii israelieni au declanşat explozia la ora 12:37. În urma acesteia a rezultat un număr de 91 de morţi şi 46 de răniţi. Printre decedaţi s-au aflat oficiali britanici, arabi, armeni, ruşi, greci, ba chiar şi un simpatizant al grupării Irgun şi un oficial sionist.

 

 

Atacul asupra bazelor militare americane din Liban

 

Urmele atacului cu bombe din Liban.     Sursa foto: Wikipedia

 

 

Incidentul face parte din cadrul Războiului Civil Libanez şi se referă la atacul din data de 23 octombrie 1983, din Beirut, când două camioane încărcate cu explozibili au lovit clădiri care adăposteau soldaţi americani şi francezi care făceau parte din Forţa Internaţională din Liban. Artizanii acestei operaţiuni teroriste au fost  Ali Akbar, Mohtahamipur, amabasadorul iraniana din Damasc şi comandantul Hossein Dehgah. Cu toate acestea, gruparea Hezbollah, Iranul şi Siria au negat orice amestec în aceste atacuri.

 

Cei doi şoferi sinucigaşi care conduceau camioanele au detonat încărcătorile explozive după ce au forţat intrarea în unitatea militară şi au ajuns lângă zidurile barăcilor. În total au murit un număr de 241 soldaţi americani şi alţi 128 au fost răniţi. Experţii au estimat că în acest atentat, teroriştii au folosit aproximativ 9 tone jumătate de TNT.

 

În atacul care i-a vizat pe francezi, au murit un număr de 58 de paraşutişti, alţi 15 fiind grav răniţi. Atacurile au dus în cele din urmă la retragerea trupelor americane din Liban, unde acestea staţionau aici în urma retragerii Organizaţiei de Eliberare a Palestinei, eveniment apărut după invazia israeliană din Liban, din anul 1982.

 

 

Atacurile cu maşini capcană din luna mai, anul 2013, Irak

 

Exploziile extrem de puternice lasă puţini supravieţuitori.    Sursa foto: Shutterstock

 

 

Între zilele de 15-21 mai 2013, o serie de atentate cu bombă şi serii de împuşcături s-au constituit în cele mai cumplite atacuri teroriste Irak, precum şi unele dintre cele mai sângeroase din întreaga lume. Insurgenţii islamişti au vizat în egală măsură atât moschei ale comunităţii sunnite, cât şi ale şiiţilor.

 

Pe data de 15 mai, un număr de 9 automobile capcană au explodat în Bagdad, ucigând 23 de oameni şi rănind alţi 108. Toate aceste atacuri au vizat civili şiiţi. Atentatele cu maşini capcană au urmat şi în ziua următoare, exploziile soldându-se cu 40 d emorţi şi 107 răniţi. Răspunsul forţelor reacţionare şiite nu a întârziat să vină, tot sub forma unor atentate cu maşini, care au ucis, evident, tot civili nevinovaţi, de data aceasta civili de confesiune sunnită.

 

Şi astfel, cele două comunităţi religioase s-au războit timp de 7 zile între ele prin atentate sângeroase care au îngrozit mapamondul. Pe măsură ce ura interconfesională creştea, în atacuruile teroriste au început să fie implicaţi şi lunetişti care au contribuit şi ei la creşterea numărului de victime. Majoritatea maşinilor capcană erau detonate în mijlocul pieţelor, sau în momentul în care credincioşii ieşeau din moschei, pentur a mări astfel numărul de victime.

 

Atacurile au încetat de la sine, în momentul în care ambele părţi implicate au hotărât fiecare în parte, că s-au simţit pe deplin răzbunate. Preţul acestei răfuieli sângeroase? Peste 450 de morţi şi alţi 733 de răniţi

 

 

 

Bombardarea comunităţilor Yazidi din anul 2007

 

Urmele unui atentat cu bombă.    Sursa foto: Shutterstock

 

 

În anul 2007, comunităţile Yazidi din Irak şi Siria au suferit atacuri teroriste cumplite, care au marcat definitiv această comunitate greu încercată de războaie şi persecuţii.

 

Cu luni de zile înainte de atentate, tensiunile locale s-au escaladat fără precedent între musulmanii sunniţi şi etnicii Yazidi. Atentatele propriu-zise au fost legate de un cumplit incident în care Du’a Khalil Aswad, o adolescentă Yazidi a fost ucisă cu pietre de membrii propriei comunităţi deoarece tânăra femeie ar fi vrut să se convertească la Islam pentru a se mărita cu iubitul ei de religie musulman-sunnită. După două săptămâni de la uciderea fetei, sunniţii înarmaţi au oprit două microbuze pline cu Yazidi, şi au deschis foc de voie asupra lor. 23 de oameni au fost astfel ucişi pe loc.

 

Cum regiunea Sinjar, unde s-au petrecut incidentele este locuită de kurzi, turkmeni şi arabi, kurzii au vrut alipirea zonei la un potenţial stat kurd. Peste 600 de luptători kurzi din trupele Peshmerga au săpat şanţuri de apărare în jurul satelor Yazidi, fapt ce a alimentat ostilitatea arabilor musulmani. Aceştia au trecut al fapte în stilul lor caracteristic.

 

Exploziile au avut ca ţintă minoritatea religioasă a kurzilor Yazidi şi au implicat o cisternă plină cu benzină şi trei automobile încărcate cu explozibil. Atacurile au fost coordonate de membri ai Al-Qaeda, după cum au confirmat şi autorităţile americane după ce armata SUA l-a ucis pe data de 3 septembrie 2007 pe Abu Mohammed al-Afri, cel care a planificat atentatele.

 

Pe data de 14 august 2007 la ora 7:30, un număr de 4 explozii coordonate au avut loc în oraşele Khataniya şi Jazeera de lângă Mosul. În urma carnagiului , Semiluna Roşie a declarat că un număr de 796 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi 1.562 au fost răniţi, ceea ce face ca acesta să fie cel mai sângeros atentat cu maşini capcană din întreaga istorie a omenirii.

 

 

Atacurile din 11 septembrie, Statele Unite

 

Urmele de la faţa locului ale atentatului din New York.    Sursa foto: Shutterstock

 

 

Este vorba de fapt de un număr de patru atacuri teroriste coordonate perfect şi efectuate de temuta grupare islamistă Al-Qaeda în New York. Patru avioane de pasageri au fost deturnate de un număr de 19 terorişti Al-Qaeda cu scopul de a le prăbuşi peste clădiri în cadrul unor atentate sinucigaşe plănuite în detaliu.

 

Două dintre avioane,  cel care efectua zborul 11 al Companiei American Airlines şi aeronava care efectua zborul 175 al Companiei United Airlines au fost izbite în Turnurile Gemene din complexul World Trade Center, cu urmările pe care le cunoaşte astăzi toată lumea. Un al treilea avion, care aparţinea de asemenea Companiei United Airlines a fost prăbuşit intenţionat peste clădirea Pentagonului, fapt care a dus la prăbuşirea parţială a faţadei vestice a clădirii, în timp ce al patrulea avion a căzut peste o zonă nelocuită de lângă Shanksville, Pennsylvania.

 

Cu toate că faimosul Osala bin-Laden, liderul de atunci al reţelei teroriste Al-Qaeda, a negat iniţial orice amestec în atentate, trei mai mai târziu, el ş-ia asumat responsabilitatea atacurilor. Numărul total al victimelor din data de 11 septembrie 2001 a fost de 2996 de morţi şi alte mii de răniţi. Atentatele au provocat pagube de circa 10 miliare de dolari şi au dus la invazia Irakului, Afganistanului, precum şi la schimbarea cursului istoriei lumii din acele momente.