Cele mai populare 20 de articole ale anului 2014 pe descopera.ro

Lebensborn, experimentul prin care naziştii au vrut să creeze o rasă superioară

Visul măreţ al naziştilor, Al Treilea Reich – „domnia de o mie de ani a rasei pure, ariene” – avea nevoie de soldaţi, de muncitori, de oameni devotaţi trup şi suflet cauzei, care să fie crescuţi de la bun început doar pentru acest proiect.

• Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al…
• Khalifa bin Zayed Al-Nahyan, al doilea președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi

Regimul condus de Hitler visa să aibă de cât mai mulţi luptători cu păr blond şi ochi albaştri, iar ofiţerii SS, consideraţi elita armatei germane şi exemplare perfecte de bărbaţi arieni, erau stimulaţi să aibă aventuri cu tinere blonde, care erau şi ele încurajate să-şi dorească asemenea relaţii. Lebensborn (Fântâna Vieţii) a fost un uriaş experiment demografic şi eugenic, de „purificare” rasială,  iar consecinţele lui se observă şi în prezent, când copiii ilegitimi născuţi în urma acestui odios program şi care au acum în jur de 60 de ani se găsesc în imposibilitatea de a-şi găsi adevăraţii părinţi şi de a-şi afla trecutul.

Enigma anului 536: ce s-a întâmplat atunci cu Pământul?

La răscrucea anilor 535-536 ai erei noastre, pe Pământ s-a petrecut ceva ciudat: planeta a fost lovită de un val de frig neobişnuit de puternic. A fost o iarnă cumplită, iar celelalte anotimpuri au fost şi ele mai reci decât de obicei. Fel de fel de fenomene climatice neaşteptate au răscolit existenţa oamenilor, recoltele au fost catastrofal de slabe, iar consecinţa a fost previzibilă şi imediată: foamete în multe părţi ale lumii. Nimeni nu ştie, nici până în ziua de azi, ce anume s-a întâmplat. Oamenii de ştiinţă încă se străduiesc să afle ce anume a produs aceste efecte stranii şi cu consecinţe atât de dramatice pentru omenire.

Oamenii-himeră, „mutanţii” care trăiesc nedetectaţi printre noi

Imaginaţi-vă viaţa unei femei obişnuite, care ajunge la un moment dat într-un impas, într-o situaţie complet absurdă: testul ADN arată că ea NU este mama propriilor săi copii, pe care ştie însă foarte bine că i-a născut şi i-a crescut. O eroare de analiză? Nu, realitatea este de data asta mult mai bizară ca orice film sau roman de ficţiune: tânăra mămică este o himeră – un om care are în corpul său ADN-ul a două persoane diferite.

„Organul inutil” din corpul nostru este reabilitat de ştiinţă. Ce scop are apendicele

Apendicele a fost considerat multă vreme un „organ inutil”, acest ţesut aflat la intersecţia intestinului subţire cu cel gros inflamându-se adeseori şi punând uneori în pericol viaţa pacienţilor. Multă lume crede că apendicele nu foloseşte la nimic, motiv pentru care oamenii aleg să se supună apendicectomiei, eliminând acest organ „vestigial şi inutil” din corp fără a suferi, aparent, în urma acestei operaţii. În ultimii ani, însă, apendicele a fost reabilitat de oamenii de ştiinţă, mai multe cercetări sugerând că acesta nu este nici pe departe un organ fără funcţie.

10 interpretări greşite ale istoriei despre care ar trebui să afli adevărul

Este momentul să învinuim industria de la Hollywood, media şi chiar şi pe unii profesori de istorie care ne-au indus în eroare şi ne-au făcut să înţelegem greşit unele dintre cele mai importante momente din istorie. Nu credeţi chiar tot ce vă spun prietenii sau ce vedeţi în filmele istorice. Unele informaţii au fost înţelese greşit şi transmise aşa de la unii la alţii de-a lungul timpului. Iată 10 mituri legate de istorie pe care le „demascăm” şi cărora le identificăm originea. 

Cazul Mătăsăreanu: românul care a speriat America

28 februarie 1997, North Hollywood, Los Angeles, California. Doi spărgători de bănci îmbrăcaţi aproape complet în echipamente antiglonţ din kevlar se angajează într-un schimb de focuri cu poliţia americană. Incidentul avea să fie cel mai grav din istoria recentă a atacurilor armate din Statele Unite. Eroul negativ al acestei aventui mortale? Un român înarmat până în dinţi, pe numele său Emil Mătăsăreanu. Finalul incidentului sângeros? Împuşcături, morţi, răniţi, o scenă de adevărat război stradal, iar în urma acestui schimb de focuri întreaga poliţie americană a trebuit să-şi schimbe echipamentul, armele şi tacticile.

Cum putem deveni mai deştepţi? Cele mai noi descoperiri ale ştiinţei

Ar fi deprimant şi descurajant dacă nu am putea face nimic pentru a ne îmbunătăţi inteligenţa, aşa cum s-a crezut mult timp. Totuşi, dacă toţi experţii care ne-au spus în ultima sută de ani că inteligenţa nu poate perfecţionată s-au înşelat? Nu este oare posibil ca misteriosul creier uman să fie precum orice alt aspect al lumii fizice, permiţând ingeniozităţii să descopere o metodă de a-l modifica în propriile scopuri? Nu cumva suntem suficient de inteligenţi încât să descoperim cum să devenim mai inteligenţi?

Ce trebuie să faci ca să ai un copil isteţ şi fericit? Cele 7 reguli esenţiale

A creşte un copil poate părea, de multe ori, cea mai dificilă sarcină din lume. Deciziile luate de părinţi în primii lui 5 ani de viaţă îi influenţează profund comportamentul la maturitate. În ciuda acestui lucru, puţini cunosc descoperirile ştiinţifice care dezvăluie ce decizii importante trebuie să ia pentru a avea un copil isteţ şi fericit. Dr. John J. Medina, un biolog specializat în dezvoltare moleculară, a dorit să ajute noii părinţi în eforturile lor de a îngriji o fiinţă umană neajutorată. În acest scop, el a colectat cele mai recente descoperiri ştiinţifice despre elementele dovedite a fi de ajutor la dezvoltarea cerebrală a copiilor cu vârste între 0 şi 5 ani şi le-a publicat în cartea „Brain Rules for Baby”. Iată câteva dintre regulile pe care specialistulle dezvăluie în cartea sa.

Cele trei trăsături ale oamenilor de succes

De ce ajung unii oameni să se bucure de succes în viaţă, iar alţii nu? Această întrebare a reprezentat dintotdeauna unul dintre marile mistere ale umanităţii. Acum, doi profesori de drept de la Universitatea Yale, Amy Chua şi Jed Rubenfeld, susţin că au descoperit un indiciu preţios despre rezolvarea acestei enigme. Cei doi au studiat opt grupuri culturale de succes din SUA pentru a identifica elementele lor comune. În urma acestui efort, Chua şi Rubenfeld au ajuns la concluzia că există trei trăsături cheie care au stat la baza succesului grupurilor studiate.

„Ceauşima” – cum a fost demolat cartierul Uranus

Românii ştiu să facă haz de necaz. Sunt deja celebre bancurile inventate pe vremea lui Ceauşescu şi aluziile prin care râdeau de „marele conducător” şi îl ironizau fără a risca să fie „turnaţi” la Securitate. În această perioadă, a glumelor despre „savanta de renume mondial” şi despre „geniul Carpaţilor”, românii au inventat un termen menit să descrie modul agresiv prin care Ceauşescu a şters de pe faţa pământului cartiere întregi, pentru a face loc proiectelor sale megalomane: „Ceauşima”. Cuvântul face aluzie la distrugerea oraşului Hiroshima, după lansarea bombei atomice. La fel au simţit românii demolarea planificată a cartierelor în care au crescut, a caselor vechi, case „cu suflet”, în care au copilărit şi unde şi-au crescut la rândul lor copiii şi nepoţii.

Care sunt, de fapt, mâncărurile tradiţionale ale românilor?

Sarmalele, zic unii, le-am „luat” de la turci sau greci; ciorba cu borş – de la ucraineni ori ruşi, gulaşul de la unguri… O fi. Dar dacă ar fi să căutăm nişte mâncăruri „neaoşe”, nişte bucate pe care să le putem socoti chiar tradiţional româneşti, la ce ne-am opri? Păi, lucrurile sunt tare complicate, mult mai complicate decât par, ceea ce, însă, face demersul şi mai interesant. 

Ce să faci şi ce să nu faci ca să trăieşti mult

În noianul de ştiri contradictorii cu care suntem zilnic bombardaţi şi care ne înştiinţează, alternativ, că e bine să bem cafea şi că e dăunător să o bem, că e periculos să consumăm vin şi că vinul ne face bine, nu e de mirare că ne simţim tot mai zăpăciţi şi că simţim deseori nevoia unui îndrumător simplu, scurt, la obiect, care să sintetizeze înţelepciunea medicală a ultimilor ani şi să ne-o ofere într-o formă accesibilă (dacă se poate şi agreabilă, cu atât mai bine). Ei bine, se poate: o carte scrisă de un medic competent şi experimentat adună roadele cercetărilor ştiinţifice şi ale experienţei autorului în 65 de sfaturi – unele surprinzătoare – privind modul în care putem trăi mult şi sănătos.

Religiile care nu iartă. Un ghid al „mâniei divine”

În timp ce aproape toate religiile lumii susţin că vor să ierte păcătosul, nu să-l ucidă şi că mila şi iertarea sunt la loc de cinste, legile prezentate în cărţile sfinte spun o poveste complet diferită. Pentru fiecare religie există o listă destul de mare cu păcate considerate de neiertat, pentru care cel care le-a comis ar trebui condamnat la moarte. În unele ţări chiar aşa se întâmplă, iar păcatele care sunt astfel pedepsite sunt surprinzător de diverse.

Decreţeii – generaţia copiilor născuţi de frica morţii

Există lucruri mai cumplite ca moartea: pierderea condiţiei umane, dezumanizarea, scria George Orwell în celebrul său roman “1984”. Drama Decreţeilor a avut loc exact în perioada descrisă în carte, dar nu într-o ţară imaginară, ci în România. În plină utopie comunistă, statul ajunsese să controleze până şi cea mai intimă parte a vieţii umane – sexualitatea – şi transformase maternitatea dintr-o mare bucurie într-un adevărat coşmar. Nu este o poveste, nimic inventat, poate doar puţin cosmetizat, pentru ca adevărul să fie acum suportabil.

9 secrete ale oamenilor de ştiinţă care ne pot ajuta în viaţa de zi cu zi

Cercetătorii sunt, la fel ca noi toţi, oameni în căutarea unor soluţii sau răspunsuri mai bune. (Fireşte, ei fac asta mai bine ca noi, mai precis, poate cu un scop mai înalt şi cu o mai mare acurateţe.) La fel ca noi, oamenii de ştiinţă au probleme şi experienţe de viaţă mai mult sau mai puţin plăcute. De fapt, de pe urma acestor experienţe ale lor, de multe ori noi avem de câştigat. Nu au fost puţine cazurile în care oamenii de ştiinţă obsedaţi de ceva care îi supăra au reuşit să obţină rezultate care să ne ajute, ulterior pe noi toţi. Iată exemple: 9 secrete din laboratoarele oamenilor de ştiinţă care ne sunt sau ne pot fi utile în viaţa de zi cu zi. 

Vipera de stepă moldavă: cine este misteriosul şarpe care trăieşte doar în România?

Există foarte puţini români care ştiu că în ţara noastră trăieşte o subspecie de şarpe care este proprie României, nemaitrăind în nicio ţară din lume. Descoperită în anul 1993, vipera de stepă moldavă, căci despre ea este vorba, se străduieşte în prezent să supravieţuiască numai datorită eforturilor unor tineri biologi români pasionaţi care încearcă să implementeze un program eficient de protecţie, fără de care specia ar putea dispărea sub ochii noştri.

5 mari mistere ale creierului uman

Timp de milenii, creierul uman a fost o enigmă. Treptat, în ultimele secole, anatomia sa a devenit tot mai bine cunoscută, dar aspectele funcţionale erau în continuare misterioase. Abia în ultimele decenii, cu ajutorul super-puterilor tehnologiei moderne, oamenii de ştiinţă au început să desluşească secretele fiziologice ale acestui organ, inclusiv aspecte electrice, biochimice, moleculare a căror descifrare oferă necontenit surprize. Dar, cu toate progresele formidabile realizate, suntem abia la începutul drumului: ne-au mai rămas enorm de multe lucruri de aflat. Iată 5 aspecte importante ale acestui drum din care am străbătut încă prea puţin, 5 domenii de cercetare în care se concentrează eforturile savanţilor de a înţelege misterele creierului uman.

Greaua moştenire a trecutului: cum îţi influenţează bunicii tăi destinul?

Multe lucruri se moştenesc, într-o familie, de-a lungul mai multor generaţii. Meserii şi reputaţii, averi şi anomalii genetice – toate se pot transmite, printr-un lung lanţ, de la străbunici la strănepoţi. Dar, până de curând, nimeni nu credea că şi anumite întâmplări pot lăsa în ADN-ul oamenilor urme care să se transmită şi generaţiilor următoare. Acest domeniu de studiu – numit epigenetică transgeneraţională – este una dintre cele mai remarcabile noutăţi ale geneticii, iar în ultimii ani, o serie de rezultate uimitoare a făcut din el unul dintre cele mai fascinante câmpuri de cercetare ale ştiinţei moderne.

Marijuana, dincolo de mituri şi mistificări: ce spune ştiinţa

Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile. Deşi în cea mai mare parte a secolului trecut marijuana a fost interzisă în vasta majoritate a ţărilor lumii, în ultimii ani mai multe state i-au reevaluat statutul legal. Dar există încă mari controverse privind efectele ei asupra organismului uman şi eventualele consecinţe ale legalizării consumului ei. 

Moartea este o simplă iluzie. Ipoteza controversată a unui medic

În privinţa morţii şi a vieţii veşnice, savanţii sunt de obicei foarte sceptici. Ştiinţa nu aducea până acum nicio dovadă care să fie în favoarea unei forme de existenţă după distrugerea trupului nostru. Fizica cuantică schimbă această perspectivă, crede un medic american, care are o nouă teorie despre univers şi despre viaţă.