Afaceri şi industrii care prosperă pe seama Apocalipsei

 

 

Petrol, gaze, apă şi bani

 

 

Pentru mulţi oameni, schimbările climatice bruşte din ultimele decade au funcţionat ca nişte adevărate chemări la luptă şi mobilizare. Oamenii descoperea ecologia peste noapte şi o mare marte din ei se tranformau deja în activişti ecologişti. În schimb, pentru cei puţini, dar bogaţi, puternici şi influenţi, frica unora de schimbările climatice cu toată fenomenologia complexă legată de ele, nu a reprezentat decât o nouă oportunitate de a face bani.

 

Bunăoară, în Groenlanda, marile companii miniere şi petroliere se întrec deja în prospecţiuni pentru a exploata toate bogăţiile până mai ieri ascunse, ale subsolului arctic. În Israel, aridizarea accelerată a dus la cercetări fără precedent în privinţa descoperiri a noi metode de a obţine apă dulce.

 

Experienţa de secole a olandezilor în privinţa digurilor maritime este luată deja în considerare de autorităţile americane care se tem de o eventuală indundare a New York-ului în urma ridicării nivelului Oceanului Planetar. Sub ochii consumatorilor îngroziţi de apocalipse pe bandă rulantă, înfloreşte şi se dezvoltă o întreagă industrie a celor care ştiu şi pot să profite din plin de spaimele omului obişnuit şi neinformat.

 

 

Să luăm spre exemplu topirea calotei gleciare arctice, un subiect favorit al ecologiştilor. În ultima decadă, calota polară arctică s-a micşorat cu circa 40%. Iubitorii naturii sunt îngrijoraţi de efectele acestei transformări asupra urşilro polari şi creşterii nivelului mărilro şi oceanelor. Pe de altă parte, marile companii petroliere sunt extrem de încântate că astfel au acces la câmpuri petroliere foarte bogate. US. Geological Survey estimeză că în toată regiunea Arcticii ar exista circa 47 trilioane de metri cubi de gaze naturale, plus zăcăminte naturale care conţin aproximativ 13% din totalul petrolului de pe Terra, adică echivalentul a 90 de miliarde de barili.

 

În faţa acestor adevărate comori, Rusia, SUA, Danemarca şi Canada se luptă deja pentru teritoriile respective. În anul 2007, Rusia chiar a plasat un steag din titan vopsit în culorile naţionale asupra Polului Nord, redeschizând astfel o bază militară din perioada Sovietică. În luna august a anului curent, giganţii ExxonMobile şi OAO Rosneft şi-au unit eforturile pentru a explora un zăcământ petrolier în valoare 700 milioane $. Alianţa dintre gigantul petrolier american şi omologul său rusa fost realizată în ciuda protestelor Uniunii Europene şi ale sancţiunilor americane în privinţa Rusiei.

 

 

Alţi mari afacerişti care se îmbogăţesc deja de pe urma efectelor schimbărilor climatice, sunt şefii concernelor care au ca obiect prospectarea şi managerizarea resurselor de apă dulce. Multe regiuni de pe glob sunt deja afectate de perioade neobişnuit delungi şi de aspre de secetă. Iar pe măsură ce fenomenul de încălzire globală va dezechilibra cursul normal al precipitaţilor şi anotimpurilor, seceta se va generaliza şi accentua în multe alte regiuni de pe glob. În timp ce o parte a afaceriştilor din domeniu cheltuie sume mari pentru dezvoltarea unor tehnologii care să estompeze efectele încplzirii globale şi să stopeze seceta de proporţii cataclismice, alţi investitori consideră că pe măsură ce va fi mai puţină apă, vor fi mai mulţi bani. Pentru ei, evident…

 

Noii „Moguli ai Apei” caută să cumpere de la persoane particulare şi chiar guverne, nici mai mult nici mai puţin decât dreptul de folosire al rezervelor de pă dulce (lacuri, izvoare, rîuri, gheţari). Gigantul american New York’s Water Asset Management deja cumpără drepturi de exploatarea a apelor dulci din Europa, America de Sud şi Africa. La urma urmei, apa dulce este cel mai important element după aer pentru supravieţuirea omenirii. Iar exploararea el tot mai haotică de o populaţie mondială în continuă creştere a secătuit mult rezervele naturale. Conform rapoartelor Naţiunilor Unite, consumul de apă dulce s-a triplat în ultimii 50 de ani, şi rezervele de apă nu fac faţă cererii. Mai ales în condiţiile în care populaţia lumii va atinge curând cifra uriaşă de 10 miliarde de oameni. Care vor avea cu toţii nevoie urgentă de apă.

 

 

Frica de Apocalipsă se tratează la cumpărături…

 

 

Frica de un ipotetic sfârşit al lumii îi îmbogăţeşte fără precedent pe toţi producătorii de arme şi diverse sisteme de securitate a proprietăţii. În special în Statele Unite unde paranoia Apocalipsei se împleteşte de minune cu cultul pe care în au americanii faţă de armele de foc. Orice ghid de supravieţuire, şi orice film cu subiect apocaliptic reliefează importanţa armelor în atari situaţii. Când statul, legea şi autoritatea va cădea, armele vor fi singurele mijloace prin care oamenii se vor apăra.

 

Căci vor avea de ce să se apere, de la animale sălbatice la bande de atacatori. În plus, o armă face ca traiul în natură să fie mult mai uşor. Numai în anul 2013, vânzările de arme au atins apogeul din întreaga istorie a SUA, cu peste 21 milioane de cereri de cumpărări de arme validate de National Instant Criminal Background Check System. Industria constructoare şi vânzătoare de arme din SUA este mai mult decât încântată în faţa paranoiei apocaliptice care afectează un număr cât mai mare de cetăţeni americani. Proporţiile paranoiei nu sunt deloc exagerate, căci mulţi americani nu se mulţumesc cu una sau două pistoale sau puşti, ci deţin în propriile case arsenale uriaşe care rivalizează cu armamentul unei unităţi de tip

SWAT.

 

 

 

În acelaşi ton al febrei cumpărării de arme, este la mare modă tot ce este legat de supravieţuire. Pe piaţa occidentală este o adevărată explozie de cărţi, materiale video, emisiuni TV, echipamente şi tot ce este legat se supravieţuirea omului în condiţii ostile, fie ele în mediul urban sau în sălbăticia naturii. Prin urmare au apărut sute de forumuri de internet şi cluburi în care oamenii se întâlnesc pentru a face tabere şi expediţii în natură în scopul antrenării pentru supravieţuire în caz că va veni Apocalipsa şi societatea va colapsa. În aceste condiţii firmele şi companiile care vând orice este legat de conceptul de supravieţuire, sunt în extaz, înregistând vânzări record de la an la an.

 

Cum una dintre cele mai mari spaime ale „pasionaţilor” de apocalipse este aceea că vor dispare alimentele sau seminţele fructelor şi legumelor din prezent nu vor face faţă condiţiilor extreme provocate de schimbările climatice, firmele din domeniu au venit rapid cu soluţii, chipurile. Şi, spre groaza multora, cel mai mare succes îl înregistrează deja plantele agricole modificate genetic care să reziste cu bine, arşiţei, frigului, secetei, salinităţii şi mai ales creşterii radiaţiei ultraviolete.

 

La ora actuală, acest monopol este deţinut de şase mari corporaţii multinaţionale, pe numelel lor, Du Pont, BASF, Syngenta, Bayer, Dow şi evident, Monsanto. Şi ghiciţi ce? Cele şase concerne au toate patentele în domeniu şi nu vor să împartă cu nimeni tehnologiile de care dispun. Ce nu ştiu mulţi oameni, este că în multe state ale lumii, există legi care-i opresc pe fermieri să însămânţeze terenul cu seminţe modificate genetic provenite de la recoltele anterioare, fiind astfel obligaţi să cumpere în fiecare an seminţe vândute de cei şase grei în domeniu.

 

 

Iar într-un viitor ipotetic ,dar care dă fiori oricui, dacă seminţele modificate genetic vor ajunge singurele care să crească în condiţii post-apocaliptice, cele şase mega companii vor controla literalmente toată hrana din lume…

 

Şi astfel ajungem şi la industria care prelucrează şi depozitează alimentele. Ramură industrială care prosperă deja şi se pare că va prospera mai mult în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât marea majoritate a oamenilor îşi poate depozita resurse de hrană doar pentru situaţii de urgenţă temporare. În schimb, există deja companii de profil specializate în depozitarea alimentelor neperisabile pentru perioade de câţiva ani la rând. Situaţie care pare perfect pregătită pentru un viitor colaps generalizat. „Apocalipsa Alimentelor” este, deci, probabil cea mai realizabilă dintre noianul de apocalipse posibile.

 

Deşi la început, doar bogaţii lumii erau capabili în a-şi asigura rezerve de alimente odată cu bunkerele aferente, în prezent există firme care s-au gândit să servească eficient şi temerile oamenilor cu venituri medii, dar care vor să se asigure alimentar şi în faţa Sfârşitului Lumii…

Depozitarea eficientă a alimentelor pe termen cât mai îndelungat a devenit în prezent, cel puţin în Statele Unite, o afacere de circa 90 miliarde $ anual. Şi este o afacere în continuă creştere, dacă luăm în considerare tendiţa pieţei.

 

Însă una dintre branşele care câştigă cei mai mulţi bani din „managerizarea apocalipselor” tagma contractorilor de dezastre. Fie că acestea din urmă sunt naturale sau provocate de om. Există în prezent şi o categorie de oameni care simt mirosul banilor acolo unde alţii mor, se chinuie sau îşi pierd toate resursele şi visele. Firmele şi companiile loc curăţă şi reconstruiesc după dezastre naturale diverse de la inundaţii la incendii sau de la războaie la explozii atomice.

 

 

Numai că această tagmă de afacerişti fără scrupule nu se dau de la nimic în lături când vine vorba de a profita cât mai mult de nenorocirea altora. În cel mai cinic şi sublim spirit capitalist imaginabil. Acelaşi fel de corupţie, cinism politic şi financiar a fost demonstrat de aceste companii în cazul reconstrucţiei Irak-ului sau al curăţării urmelor lăsate de uraganul Katrina. Similar cu profitorii şi (uneori) generatorii de războaie, managerii dezastrelor au avut grijă să livreze unor companii precum Ashbritt şi Halliburton contracte de peste 200 miliarde$ pentru reconstrucţia de după evenimentul Katrina, în timp ce alte companii competente se ofereau să facă acelaşi lucru pentru sume considerabil mai mici.

 

Şi situaţia acesta este, după cum aminteam, în plină desfăşurare şi cu şanse mari de creştere. Aceste realităţi trebuie să ne amintească mereu că dincolo de spaimele (unele deosebit de credibile) noastre referitoare la apocalipse şi sfârşituri de lume, există mereu unii indivizi sau mega companii care abia aşteaptă să facă bani (cât se poate de mulţi) din temerile noastre.