5 motive pentru care 2013 a fost cel mai bun an din istorie

 Însă, dacă faceţi parte dintre oamenii care cred că anul ce tocmai este pe sfârşit a fost unul rău, atunci trebuie să ştiţi că vă înşelaţi. De fapt, avem toate motivele să credem că 2013 a fost cel mai bun an din istoria omenirii. 

Contrar a ceea ce probabil credeţi, practic, toate cele mai importante forţe care contribuie la o viaţă mai bună pentru oameni (precum factorii care determină speranţa de viaţă şi nivelul fericirii) se îndreaptă spre un drum extrem de bun. Deşi, nu este exclusă posibilitatea ca acest progres să fie distrus de un dezastru natural, efectele vor trebui să fie dramatice pentru a putea să depăşească paşii importanţi pe care i-am făcut în dezvoltarea lumii. 

• Carl Zeiss, fostul ucenic care a făcut istorie
• Natalie Cole, primul artist debutant premiat cu Grammy. Fiica legendarului Nat King Cole

Iată care sunt cele cinci motive despre care Zack Beauchamp susţine în Think Progress că justifică de ce, în anul care tocmai se scurge, lumea a fost un loc mai bun:

1. Numărul celor care mor de timpuriu a scăzut

(Foto: AFP/ Mdiafax Foto)

Cea mai simplă şi frumoasă poveste a omenirii, din ultimele decenii, este aceea că noi începem să câştigăm teren în faţa morţii. „Nu există nicio ţară din lume în care mortalitatea infantilă să nu fie mai scăzuta ca în anii 1959”, notează Angus Deaton, economist de la Princeton. 

În perioada 1990 şi 2010, procentul copiilor care decedau înainte de a împlini 5 ani a scăzut cu aproape 50%. Decesele provocate de pojar au scăzut cu 71 de procente, iar pneumonia şi decesele materne s-au înjumătăţit. HIV-ul, această epidemie modernă, face din ce în ce mai puţine victime. Cu alte cuvinte, numărul oamenilor care mor „înainte de vreme” s-a diminuat semnificativ în ultimele decenii. Iar această tendinţă nu s-a observat doar în ţările bogate. Evoluţia pare şi mai bună atunci când avem o vedere de ansamblu. Astfel, dacă în anii 1950, la nivel mondial speranţa de viaţă era de 47 de ani, ea a ajuns la 70 de ani în anul 2011 şi continuă să crească. 

Cum se traduce acest proces? Prin milioane de copii, tineri şi adulţi care nu mai mor înainte de vreme şi care nu mai sunt prizonierii bolilor. 

Ce a facilitat acest progres? Evident, lucrurile sunt destul de complicate, însă principalii factori au fost inovaţiile din domeniu tehnologic, dar şi politica. Mai exact, tehnologia şi democraţia au mers mână în mână pentru a asigura acest proces al oamenilor. 

Desigur, nu trebuie să uităm investiţiile şi donaţiile uriaşe care au contribuit la această reuşită, programele de succes din domeniul sănătăţii şi educaţiei, sau oamenii altruişti care au contribuit la acest efort. 

2. Numărul oamenilor care suferă de sărăcie extremă a scăzut şi el, iar lumea devine mai fericită

(Foto: Shutterstock.com)

Niciodată până acum, numărul oamenilor aflati în sărăcie extremă nu a fost mai scăzut. Desigur, nu putem spune că problema sărăciei extreme a fost rezolvată, având în vedere că unele ţări africane au probleme cronice în ceea ce priveşte dezvoltarea. Însă, chiar şi aşa, în 2013 lumea este mai bogată ca până acum. 

Statisticile arată că, prin comparaţie cu 1981, numărul oamenilor aflaţi în sărăcie extremă (care trăiesc cu mai puţin de 1,25 de dolari pe zi) a scăzut cu 720 de milioane. Evoluţia este de-a dreptul uluitoare dacă ne gândim că este vorba de o scădere de la 40% la aproape 14% din populaţie. Chiar şi în ţările cu venituri mici, procentul oamenilor care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă a scăzut de la 63%, cât era în 1981, la 44 de procente în 2010. 

Ceea ce este poate şi mai important constă în faptul că aceste tendinţe de scădere a sărăciei continuă. Să nu uităm faptul că acest progres a continuat şi după recesiunea din 2008, ceea ce demonstrează puterea sa. Pe de altă parte, declinul sărăciei a fost alimentat de creşterea economică globală care pare să continue: la nivel mondial PIB-ul a crescut cu 2,3 procente în 2012, urmând ca anul acesta el să crească cu 2,9%, potrivit estimărilor. 

Cel mai mult, la declinul nivelului de sărăcie au contribuit India şi China. De fapt,este meritul Chinei în proporţie de 80%, câci reforma economică şi socială de aici a fost motorul care a pornit declinul sărăciei. Dacă am exclude China din ecuaţie, atunci ne-am confrunta chiar cu un număr mai mare de oameni aflaţi în sărăcie, comparativ cu 1981. 

Şi nu doar persoanele cele mai sărace au avut de câştigat de pe urma acestei dezvoltări, ci şi aşa-numita clasă de mijloc. Oamenii încadraţi în această categorie au acces la mai multe produse şi servicii care le îmbunătăţesc stilul de viaţă. Televizoarele şi frigiderele, care nu de mult erau considerate obiecte de lux, au devenit acum accesibile. Tocmai de aceea creşterea PIB-ului unei naţiuni este asociată cu niveluri mari de fericire ale cetăţenilor; pentru că oamenilor le place să aibă acces la lucruri care le aduc fericirea. 

3. Războiul este mai rar, iar numărul celor care mor pe front este mai mic

(Foto: Shutterstock.com)

În cartea lui, „The Better Angels Of Our Nature ” Steven Pinker explică faptul că, de secole, războiul şi violenţa în general, urmează o pantă descendentă. Potrivit lui, „la nivel mondial, rata deceselor provocate de război a scăzut dramatic de la 300 per 100.000, cât era în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la aproape 30 în timpul Războiului din Coreea, la numere formate dintr-o singură cifră în anii `70 şi `80, ajungând în secolul XXI la mai puţin de 1 per 100.000”.

De ce se diminuează numărul oamenilor decedaţi în urma războaielor? 

Pe de-o parte, astăzi au loc mai multe războaie civile decât războaie între naţiuni, iar primele fac mult mai puţine victime comparativ cu cele din urmă. Tocmai de aceea, Pinker susţine că războiul civil din Siria nu perturbă tendinţa generală de scădere a numărului de decese apărute în astfel de conflicte. Deşi războiul din Siria este o tragedie inimaginabilă, responsabilă pentru o creştere a numărului de decese din 2011 până în 2012, el nu afectează tendinţa de scădere a numărului de persoane expuse la ororile războaielor. 

Pe de altă parte, democraţia în sine ne fereşte de războaie. Probabilitatea ca liderii şi cetăţenii democratici să dorească să intre într-un război este destul de mică. Excepţie făcând doar situaţiile critice, în care războiul este ultima soluţie. 

În al treilea rând, în ultimii ani s-au dezvoltat o serie de invenţii, precum operaţiunile de menţinere a păcii, care au din ce în ce mai mult succes în reducerea violenţei. Astfel de instrumente sociale se adaptează din ce în ce mai bine pentru reducerea daunelor cauzate de conflictele armate. 

4. Criminalitatea este în scădere

(Foto: Shutterstock.com)

Analiza lui Steven Pinker nu s-a limitat doar la război. Se pare că şi actele de violenţă dintre cetăţeni s-au diminuat. 

De exemplu, sclavia. Astăzi, ea este interzisă peste tot în lume, iar utilizarea torturii şi a pedepselor fizice legale au scăzut la nivel mondial. Din Evul Mediu şi până în secolul XX, rata crimelor din Europa a scăzut de 35 de ori. 

Mai mult, declinul s-a accentuat în ultimii ani. Deşi, rata omuciderii a manifestat o creştere de la minimile ei istorice în anii 1970-1990, periclitând progresele înregistrate la sfârşitul al XIX-lea, ea a început să scadă iar în secolul XXI. Iar scăderea ratei criminalităţii continuă: dacă în 2001, la nivel mondial au fost ucişi 557.000 oameni (un număr de trei ori mai mare decât cel al crimelor de război), în 2008 numărul a fost de 289.000. Mai mult, din 2008 şi până acum, rata omuciderilor a continuat să scadă în 75 de naţiuni. 

În plus, statisticile din lumea dezvoltată, unde se găsesc date de încredere, au arătat că nu numai omuciderile au scăzut, ci şi restul infracţiunilor. 

Ce anume a dus la această scădere a ratei criminalităţii?

La nivel global, poliţia a început să coopereze din ce în ce mai bine cu comunităţile, identificând mai eficient zonele de risc. De asemenea, poliţia dispune de noi tehnici pentru prinderea infractorilor, ca de exemplu testele ADN. 

În acelaşi timp, epidemia de cocaină din Statele Unite şi cea de heroină din Europa s-au diminuat dramatic. Gentrificarea rapidă a făcut ca infracţiunile să fie mai greu de realizat în interiorul oraşelor. În plus, ieftinirea obiectelor „de lux”, precum iPod-ul sau iPhone-ul a contribuit şi ea la scăderea criminalităţii. 

Un alt factor care pare să fi contribuit la scăderea numărului de oameni ucişi a fost eliminarea benzinei cu plumb. Expunerea la benzina cu plumb poate afecta creierul. Mai mult, se pare că regiunea din creier avariată de plumb este cea care reglează comportamentul agresiv al oamenilor. Mai mult, specialiştii susţin că există o legătură puternică între benzina cu plumb şi criminalitate. Astfel, ei au observat că rata criminalităţii a reînceput să crească la mijlocul secolului XX, odată ce producţia de maşini s-a dezvoltat, pentru ca apoi să scadă după anii `70, când au fost iniţiate mai multe campanii împotriva benzinei cu plumb. 

5. Întâlnim mai puţin rasism, sexism sau orice altă formă de discriminare

(Foto: Shutterstock.com)

Rasismul, sexismul, antisemitismul, homofobia şi alte forme de discriminare rămân, fără îndoială, forţe extrem de puternice. Cu toate acestea, trebuie să înţelegem că de-a lungul secolelor omenirea a progresat mult în diminuarea urii şi a prejudecăţilor manifestate faţă de „ceilalţi”. Deşi, această discriminare continuă să fie des manifestată, comparativ cu alte perioade din istorie, acum stăm destul de bine la acest capitol. 

Dacă ne întoarcem vreo 150 de ani în timp, vom observa mai uşor progresele. De exemplu, în 1860 afro-americanii încă purtau lanţuri, iar femeile nu aveau dreptul de a lucra decât în gospodărie, fiind aproape în totalitate subordonate soţilor. Să nu uităm nici de evreii închişi şi ucişi în lagăre sau de lesbiene, homosexuali, transsexuali şi bisexuali care erau invizibili. 

Din fericire şi tendinţa de diminuare a rasismului s-a accentuat semnificativ. Într-un chestionar din 2011, 91% dintre respondenţii din 21 de ţări au declarat că egalitatea între persoane de rase sau etnii diferite este importantă. 

Şi discriminarea în funcţie de sex pare să urmeze acelaşi drum ca cea rasială sau etnică. După victoriile uriaşe ale feministelor în secolul XX, feminismul structural este încă foarte prezent în lume, dar egalitatea între sexe continuă să facă progrese. În acelaşi chestionar care a vizat participanţi din 21 de state, 86% au declarat că pentru ei egalitatea între sexe este importantă. 

De asemenea, informaţiile publicate de Fondul Monetar Internaţional indică un declin continuu al disparităţilor salariale dintre genuri, al celor legate de participarea la muncă sau cele de pe plan educaţional. 

Deşi, situaţia este departe de a fi roz, se pare că 2013 a fost cel mai prost an din istorie pentru sexism. 

În acelaşi timp, în ultimii 15 ani, am realizat un progres semnificativ şi în reducerea discriminării pe motiv de orientare sexuală şi identitate de gen. 

Articolul 13 din Tratatul de la Amsterdam, stabilit de Comunitatea Europeană interzice discriminarea pe motive de orientare sexuală, iar în 2013, United Nations and Human Rights au adoptat o rezoluţie pentru a documenta şi a expune discriminarea pe motive de orientare sexuală şi identitate de gen. 

În plus, tendinţele de opinie publică sunt şi ele pozitive, la nivel mondial: toate schimbările majore din perioada 2007 – 2013, din sondajul Paw pentru „acceptarea homosexualităţii” indicau o toleranţă crescută. De asemenea, tinerii din întreaga lume sunt mult mai deschişi atunci când vine vorba de lesbiene, homosexuali, transsexuali şi bisexuali, comparativ cu persoanele mai în vârstă. 

Desigur, aceste victorii sunt parţiale, iar discriminarea nu dispare de una singură. Totuşi, diminuarea ei este datorată acelor oameni care încearcă să îi facă pe cei din jurul lor să înţeleagă cât de importantă este egalitatea în această lume. Pe de altă parte, tendinţa actuală de diminuare a discriminării nu indică neapărat că problema este rezolvată sau că ea se va rezolva curând şi, cu siguranţă, nu avem motive pentru care să stăm cu mâinile în sân presupunând că lucrurile se vor rezolva de la sine. Iar acest lucru este valabil şi pentru celelalte 4 situaţii menţionate anterior.