Limbile rare, pe cale de disparitie

O tragedie culturala

Extinctia limbilor a devenit, in ultimii ani, o problema globala. In Cartea Rosie a limbilor pe cale de disparitie, realizata de UNESCO, cercetatorii au identificat nu mai putin de cinci zone cu grad de risc ridicat pentru limbajele rare: Australia, America Centrala si de Sud, Platoul Pacificului de Nord, Siberia si sud-vestul Statelor Unite. In unele dintre aceste zone, situatia a ajuns pana acolo incat vorbitorii unui dialect nu numara mai mult de cinci persoane. Este dureros cazul limbajului Siletz Dee-ni, limba folosita in trecut de indienii din rezervatia Siletz, USA, care a ajuns sa fie vorbita de o singura persoana.

De fapt, o limba moare sau este considerata pe cale de disparitie, atunci cand vorbitorii sai dispar iar tinerii refuza sa o mai foloseasca. Situatia este cu atat mai alarmanta cu cat peste jumatate din limbile actuale nu au fost scrise niciodata, pierderea lor constituind o adevarata drama, cu atat mai mult cu cat, odata cu ele dispar pentru totdeauna si cunostiintele acumulate in timp de populatiile respective.

Declinul idiomurilor rare este cauzat, in primul rand, de extinderea limbilor de circulatie internationala: chineza, engleza, spaniola, franceza, germana, rusa etc. In multe zone ale globului, tranzitia de la formele traditionale de comunicare la cele moderne a fost una dureroasa, cele mai elocvente fiind exemplele indienilor din America de Nord, a aborigenilor din Australia sau a nativilor siberieni, acolo unde autoritatile au contribuit din plin la inlocuirea acestora apeland, de cele mai multe ori, la metode coercitive.
Idiomuri romanesti pe cale de disparitie

Daca aromana este inca o limba vorbita pe o arie larga in Balcani, fiind intalnita in Grecia, Albania, Serbia, Bulgaria, Macedonia si Romania, acolo unde exista comunitati importante de aromani, nu acelasi lucru se poate spune despre istro-romana sau megleno-romana, limbi aproape disparute.

Istro-romana

Specialistii sunt sceptici in ceea ce priveste viitorul acestei limbi, cu atat mai mult cu cat, nici autoritatile croate, nici cele de la Bucuresti nu au intreprins programe pentru salvarea istro-romanei, singurul mod de transmitere a acesteia fiind cel traditional, pe cale orala. Se estimeaza ca, peste maxim doua sau trei generatii, nimeni nu va mai folosi acest dialect, comunitatea istro-romana urmand sa vorbeasca in mult mai uzitata limba croata.
Megleno-romana

Unii lingvisti o considera o limba de sine statatoare, in timp ce altii o privesc ca pe un dialect al limbii romane, alaturi de aromana si istro-romana. Cea mai interesanta teorie propune meglenita ca limba de tranzitie intre romana si macedo-romana.

In prezent, megleno-romana este vorbita de o comunitate ce numara in jur de 5000 de persoane, raspandite in Macedonia – regiunea Meglen -, Romania si tarile fostei Iugoslavii.

Limbi rare pe teritoriul Romaniei

Sursa: Pravda.ru, BBC.co.uk, UNESCO.org