(P) Statistici, Istorie și Implicații Psihologice ale Jocurilor de Noroc: O Privire de Ansamblu

Jocurile de noroc au insotit omenirea de-a lungul secolelor, de la zarurile folosite in China Antica pana la strategiile matematice dezvoltate de savanti precum Galileo Galilei, Blaise Pascal sau Christiaan Huygens. Aparent simple si deosebit de atractive, aceste jocuri au generat o fascinatie constanta in randul oamenilor de stiinta, care au pus bazele teoriei probabilitatilor si, mai tarziu, ale teoriei jocurilor. Cu toate acestea, odata cu progresul tehnologic si cu diversificarea tipurilor de pariuri, jocurile de noroc au devenit un fenomen economic, social si medical de interes major.

Jocurile de noroc au insotit omenirea de-a lungul secolelor, de la zarurile folosite in China Antica pana la strategiile matematice dezvoltate de savanti precum Galileo Galilei, Blaise Pascal sau Christiaan Huygens. Aparent simple si deosebit de atractive, aceste jocuri au generat o fascinatie constanta in randul oamenilor de stiinta, care au pus bazele teoriei probabilitatilor si, mai tarziu, ale teoriei jocurilor. Cu toate acestea, odata cu progresul tehnologic si cu diversificarea tipurilor de pariuri, jocurile de noroc au devenit un fenomen economic, social si medical de interes major.

1. Originile si Evolutia Jocurilor de Noroc

De la zaruri la carti si loterie

Primele forme de pariuri s-au descoperit in spatiul chinez inca din 2300 i.Hr., cu utilizarea zarurilor in diverse competitii. De aici, conceptul a migrat catre Imperiul Roman si s-a raspandit in Europa medievala, unde uneori chiar teritorii intregi se adjudecau la aruncarea zarurilor.

Cartile de joc au aparut, de asemenea, tot in China, iar introducerea lor in Europa a venit la pachet cu adaptari culturale (cum ar fi adaugarea reginei in pachetul de carti de catre francezi). Loteria, intr-o forma incipienta, era folosita inca din timpul Imperiului Roman, iar in Anglia a devenit oficiala in secolul al XVI-lea, pentru finantarea unor proiecte publice si pentru sprijinirea comunitatilor sarace.

Dezvoltarea teoriei probabilitatilor si a teoriei jocurilor

Galileo Galilei este creditat cu prima lucrare dedicata strict jocurilor de zaruri („Considerazione sopra il Giuco dei Daddi”). Ulterior, Blaise Pascal si Pierre de Fermat au pus bazele teoriei probabilitatilor, iar Jacob Bernoulli a dus mai departe acest demers stiintific. Oskar Morgenstern si John von Neumann aveau sa creeze, in secolul XX, o teorie speciala a jocurilor, axata pe strategiile si deciziile participantilor.

2. Dimensiunea Economica: Industria Jocurilor de Noroc

Cu o istorie de mii de ani, jocurile de noroc reprezinta astazi o industrie globala, in continua crestere. In multe tari, acestea se afla printre primele ramuri in ceea ce priveste veniturile, iar legalizarea lor a dus la aparitia unor „hub”-uri de gambling recunoscute international (precum Las Vegas sau Macao).

Expansiunea sectorului

• Incepand cu anii 1970, popularitatea jocurilor de noroc a crescut exponential pe glob.
• In Statele Unite, aproximativ 85% din populatia adulta a jucat cel putin o data la un joc de noroc, potrivit unor studii de la sfarsitul secolului XX.
• In Norvegia, mai mult de 80% din populatie a incercat diferite forme de pariuri, iar 40% au jucat cel putin o data pe saptamana.

Situatia in Romania

• Un sondaj realizat in anul 2000 de catre Insomar a relevat ca 63% dintre romani au participat la jocuri de noroc si concursuri cu premii, iar dintre cei care nu au participat, 23% intentionau sa o faca.
• In ultimele decenii, au devenit populare diverse loterii TV (Bingo, TeleEurobingo etc.), iar mai recent industria s-a extins catre aparatele electronice de tip slot machine („pacanele”), pariuri sportive si jocuri de cazino online.
• Odata cu reglementarea pietei jocurilor de noroc din Romania, au aparut si afiliatii de marketing pentru cazinouri. Acestia joaca un rol important in industria de publicitate, fiind mijlocitorii intre operatorii de jocuri de noroc si cazinouri. Ei au acces la cele mai noi oferte promotionale de pe piata si, in majoritate, detin un site in cadrul caruia afiseaza toate ofertele de la cele mai noi cazinouri online aparute in Romania, in cazul acesta.

3. Clasificarea Jocurilor de Noroc si Factorul de Risc

Jocurile de noroc se impart in mai multe categorii, cele mai frecvente fiind:

1. Jocurile in cazinouri (ruleta, blackjack, poker etc.)
2. Jocurile mecanice/electronice (slot machines, aparate de poker etc.)
3. Loterii (Loto 6/49, loz in plic)
4. Pariuri sportive (meciuri de fotbal, curse de cai)
5. Bingo si alte jocuri caritabile

Studiile internationale (Rossow & Hansen, 2003; Turner, 2004) arata ca aparatele electronice de tip slot prezinta un risc major in dezvoltarea dependentei, din cauza modului rapid de pariere si a „adrenalinei” la fiecare rotire.

4. Dependenta de Jocurile de Noroc: Instrumente de Evaluare

Semne si simptome ale dependentei

• Interferenta cu viata sociala, scoala ori locul de munca.
• Probleme emotionale, stari de anxietate sau depresie.
• Pierderi financiare semnificative, datorii mari.
• Tensiuni in familie sau in cercul de prieteni.

Chestionare de autoevaluare

• Chestionarul NCPG (National Council on Compulsive Gambling) contine 10 intrebari care evalueaza comportamentul fata de jocurile de noroc. Daca raspunsul e „DA” la oricare dintre aceste intrebari, exista un risc clar de dependenta.
• South Oaks Gambling Screen (SOGS) – un test dezvoltat de Lesieur & Blume, utilizat pe scara larga atat pentru adulti, cat si pentru adolescenti.
• Indicele canadian al gradului de severitate (CPGSI) – creat pentru a masura prevalenta si gradul de severitate al dependentei.

5. Provocari si Perspective

Date statistice si nevoia de cercetare

Unul dintre aspectele semnalate de specialisti este lipsa unor date statistice unitare si detaliate, mai ales in tari precum Romania. Extinderea rapida a industriei de gambling (inclusiv in mediul online) necesita rapoarte si analize sociologice solide, care sa ajute la formularea unor politici publice eficiente.

Impact economic si social

• Pe de o parte, veniturile din taxele si impozitele aferente jocurilor de noroc contribuie la buget, crescand vizibil incasarile la nivel national.
• Pe de alta parte, se intensifica problemele asociate dependentei (falimente personale, conflicte familiale, infractionalitate etc.), fapt care creste presiunea asupra institutiilor de sanatate si de asistenta sociala.

Concluzii

Jocurile de noroc imbina deopotriva divertismentul si riscul, reprezentand un fenomen complex cu ramificatii economice, sociale si medicale. Avand o istorie indelungata si o dezvoltare globala impresionanta, industria de gambling necesita o atentie sporita din partea autoritatilor si a specialistilor in domeniul sanatatii mintale.

O cunoastere mai buna a tipologiei jocurilor de noroc, a profilului jucatorilor, precum si a instrumentelor de evaluare si de preventie poate contribui la reducerea impactului negativ al dependentei. Intr-o epoca in care tehnologia faciliteaza accesul la numeroase platforme de pariuri, educatia, reglementarea si studiul stiintific devin esentiale pentru a mentine un echilibru intre divertisment si riscurile asociate acestor jocuri.

Surse:

• Statistici ale activităţii jocurilor de noroc – Lect. drd. Steliana RIZEANU,  Universitatea Hyperion, Bucureşti Conf. univ. dr. Gheorghe SĂVOIU Universitatea din Piteşti
• Blaszczynski, A. (2010). Overcoming compulsive gambling. London: Robinson.
• Bucur, A. (2000). Românul s-a născut bingoman. Libertatea, 23 martie, 9.
• Coombs, R.H. (2004). Handbook of Addiction Disorders. New Jersey: John Wiley & Sons.
• Disley, E., Pollitt, A., Culley, D.M., Rubin, J. (2011/ Map the Gap, a criticai review of the literature on gambling-related harm. Santa Monica: RAND Corporation
• Casinou.ro – Licenta ONJN nr 1046/19.06.2017
• Korn, D.A. (2000). Expansion of gambling in Canada: implications for health and social policy. Canadian Medical Association Journal, 163(1), 61-64.
• Lupu, V. (2008). Cognitive-behavioral therapy in pathological gambling: A case analysis. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 8(2):
• Lupu, V. (2008). Jocul patologic de jioroc la adolescenţi. Cluj-Napoca: Ed. Risoprint.
• Rizeanu, S. (2011). Intervenţia psihbterapeutică in jocul de şansă patologic. Lucrare susţinută la Conferinţa Internaţională de Psihoterapie Integrativă, Psihoterapia secolului XXI. 28-29 mai 2011, publicată în Rezumatele lucrărilor Conferinţei Internaţionale de Psihoterapie Integrativă, Craiova:Liber Mundi.
• Rizeanu, S. (2011). Jocul de şansă patologic. Prevenţie şi tratament. Lucrare susţinută la Sesiunea de comunicări ştiinţifice, Universitatea Hyperion din Bucureşti, decembrie 2011.
• National Gambling Impact Studjf Commission (1999). National Gambling Impact Study Commission Report. Washington, D.C.: JSFational Gambling Impact Study Commission.