(P) Care sunt tipurile de dureri de cap și cum scăpăm de ele

Durerea de cap, sau cefaleea în termeni medicali, este o afecțiune ce se manifestă printr-o senzație de durere sau disconfort la nivelul capului sau a gâtului, ce poate varia foarte mult în ceea ce privește intensitatea, localizarea, frecvența și caracteristicile sale. Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni medicale și poate afecta persoane de toate vârstele.

Cefaleea (durerea de cap) poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv stresul, poluarea, oboseala sau lipsa somnului, deshidratarea, anumite alimente precum cafeaua, alcoolul sau unele tipuri de brânză. Cefaleea poate apărea și ca simptom al altor afecțiuni medicale, cum sunt tulburările de vedere, problemele dentare, tumorile cerebrale etc. Unele medicamente pot avea ca reacție adversă durerea de cap.

• (P) Gaze intestinale în exces? Ce soluții există?
• (P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?

Simptomele asociate cu cefaleea pot include dar nu se limitează la: durerea de cap propriu-zisă, care poate fi constantă sau pulsatilă, apăsătoare, localizată sau difuză, sensibilitate la lumină și zgomote puternice, greață și vărsături, amețeli, tulburări de concentrare, iritabilitate.

Tipurile de cefalee

Pot fi clasificate în două categorii principale, în funcție de cauzele acesteia:

1. Cefalee primară – în acest caz durerea de cap este problema principală și nu este cauzată de o altă afecțiune medicală subiacentă; cele mai frecvente tipuri de cefalee primară sunt:

• migrena: caracterizată prin dureri de cap intense, de obicei pulsatile, însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină și zgomot
• cefalee de tensiune: este cea mai comună formă de cefalee, caracterizată printr-o durere constantă, de intensitate ușoară sau moderată
• cefalee cluster (în ciorchine): un tip de durere de cap severă, ce apare în serii și afectează de obicei o singură parte a capului

1. Cefalee secundară – în acest caz durerea de cap este un simptom al unei alte afecțiuni medicale cum ar fi sinuzita, ce poate da o senzație de presiune în zona feței și a capului ca urmare a inflamației sinusurilor, sau poate seconda unele afecțiuni mai grave, cum ar fi hipertensiunea arterială, meningita sau tumori cerebrale; cefaleea secundară poate apărea și după un traumatism cranian cum ar fi o contuzie, sau în urma consumului excesiv de alcool, cofeină sau anumite medicamente ce pot provoca cefalee

Cefaleea tensională

Este una dintre cele mai comune forme de durere de cap. Este deseori descrisă ca o senzație de strângere sau presiune în jurul capului, ca și cum ai purta o bandă prea strânsă. Spre deosebire de migrene, care pot fi foarte intense, cefaleele tensionale sunt, în general, de intensitate ușoară până la moderată.

Deși cauza exactă a cefaleei tensionale nu este pe deplin înțeleasă, se crede că este legată de contracția musculară în zona capului și a gâtului. Stresul, anxietatea și depresia, oboseala, postura incorectă și tensiunea musculară în zona gâtului și a umerilor sunt considerați factori declanșatori frecvenți. Alți factori de risc pot fi: lipsa exercițiilor fizice, utilizarea excesivă a ecranelor, sângerările menstruale și lipsa somnului.

Episoadele de cefalee tensională pot dura de la câteva ore până la câteva zile. Durerea de cap ce apare este descrisă ca o presiune constantă, ca și cum capul ar fi într-o menghină, se simte de obicei în ambele părți ale capului, în zona frunții, a tâmplelor și a gâtului, și are intensitate ușoară până la moderată, variind de la o persoană la alta.

Cefaleea de tensiune poate fi episodică (durerea de cap apare în mai puțin de 15 zile pe lună) sau cronică (durerea de cap este prezentă mai mult de 15 zile pe lună, timp de cel puțin 3 luni).

Tratamentul acestui tip de cefalee vizează atât ameliorarea simptomelor acute, cât și prevenirea episoadelor viitoare. Opțiunile de tratament includ medicamente analgezice, masaj terapeutic (ce poate ajuta la relaxarea mușchilor tensionați), fizioterapie (exerciții specifice pentru îmbunătățirea posturii și întărirea musculaturii gâtului), și chiar terapie comportamentală (pentru gestionarea stresului și anxietății).

Cefaleea de tip cluster

Denumită și cefalee în ciorchine sau în grup, este o formă rară dar extrem de severă de durere de cap, caracterizată prin episoade intense de durere unilaterală, care de obicei afectează zona din jurul unui ochi. Durerea este adesea descrisă ca fiind ascuțită, arzătoare sau pulsatilă și poate fi însoțită de alte simptome precum lăcrimarea, congestia nazală sau înroșirea feței pe partea afectată. Spre deosebire de migrene sau cefaleele tensionale, durerea asociată cu cefaleea de tip cluster este considerată una dintre cele mai intense dureri de cap pe care le poate experimenta o persoană.

Cauzele acesteia nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că implică o combinație de factori genetici și neurologici, fiind legată de hipotalamus – o parte a creierului ce reglează ritmul circadian și anumite funcții fiziologice. Factorii declanșatori pot include consumul de alcool, fumatul, schimbările de altitudine sau expunerea la căldură.

Cefaleea de tip cluster apare adesea în serii sau „grupuri” de atacuri, ce pot dura de la câteva săptămâni până la câteva luni, urmate de perioade de remisiune în care nu există deloc dureri de cap. În timpul unui cluster atacurile apar zilnic, de obicei în aceeași perioadă a zilei sau a nopții, iar un atac poate dura între 15 minute și 3 ore.

Diagnosticarea acestei afecțiuni se face doar de medicul neurolog, și tot el stabilește și tratamentul, ce va fi individualizat pentru fiecare pacient în parte, în funcție de simptomele prezentate. Acesta poate apela la oxigenoterapie (inhalarea de oxigen pur poate ameliora rapid durerea de cap în timpul unui atac), medicamente (antiinflamatoare și triptani pentru reducerea durerii, steroizi pentru prevenirea atacurilor), sau chiar proceduri medicale (stimulare nervoasă occipitală, injecții cu sumatriptan nazal).

Alte tipuri de cefalee

Includ:

• cefaleea de tip sinus: aceasta apare atunci când sinusurile sunt inflamate sau blocate, provocând durere în zona frunții, a nasului și obrajilor
• cefaleea la tuse: se declanșează în timpul episoadelor frecvente de tuse sau a altor eforturi fizice intense
• cefaleea hormonală: este legată de schimbările hormonale ce pot apărea în timpul menstruației sau menopauzei
• cefaleea provocată de medicamente: poate apărea ca efect secundar al anumitor medicamente sau chiar ca urmare a consumului frecvent sau excesiv a analgezicelor pentru tratarea altor tipuri de cefalee

Migrena

Migrena este alt tip de cefalee frecvent întâlnită în rândul populației, și reprezintă o durere de cap recurentă, pulsatilă, de intensitate moderată până la severă și debilitantă. Este adesea localizată doar pe o singură parte a capului și poate fi însoțită de o serie de alte simptome.

Cauzele exacte ale migrenei nu sunt încă pe deplin înțelese, dar s-a constatat că factorii genetici și neurologici joacă un rol important în apariția acesteia.  Se presupune că apare o disfuncție în modul în care creierul procesează informațiile senzoriale, ceea ce duce la inflamația și activarea nervilor, astfel că oamenii sensibili la mirosuri, sunete sau lumină pot fi mai predispuși la a dezvolta migrene. Există o predispoziție genetică (anumite gene pot predispune o persoană la migrene) dar și una ereditară, astfel că persoanele care au membri ai familiei cu migrene au șanse mai mari de a dezvolta și ele această afecțiune.

Alți factori de risc ce pot influența apariția, frecvența și severitatea migrenelor, pot fi:

• stilul de viață: stresul emoțional sau fizic, lipsa somnului sau un program de somn neregulat pot contribui la apariția migrenelor
• alimentația: anumite alimente și băuturi pot fi declanșatoare, precum: brânzeturile mature, ciocolata, alcoolul, cafeaua unii aditivi alimentari
• fluctuațiile hormonale: femeile sunt mai predispuse la migrene, iar schimbările hormonale asociate menstruației, sarcinii sau menopauzei pot declanșa atacuri
• anumite medicamente, precum contraceptivele orale sau vasodilatatoarele
• factorii de mediu: expunerea la lumini puternice, zgomote intense, mirosuri puternice, schimbările bruște de temperatură, pot fi factori declanșatori ai migrenei

Simptomele migrenei

Pot dura de la câteva ore până la câteva zile, și variază de la o persoană la alta, dar cele mai comune includ:

• Durere de cap – de obicei durerea este pulsatilă, moderată până la severă, și localizată pe o parte a capului
• Fotofobie – sensibilitate crescută la lumină, ceea ce face ca lumina să devină deranjantă sau chiar să provoace durere
• Sonofobie – sensibilitate crescută la zgomote, ceea ce poate face ca sunetele normale să devină deranjante sau să provoace durere
• Greață și vărsături
• Aura – unele migrene sunt precedate de simptome neurologice numite „aură”, ce pot include tulburări vizuale (flash-uri de lumină, linii ondulate sau în zigzag, pete luminoase), amorțeală sau senzații neobișnuite în corp, dificultăți de vorbire și altele
• Oboseală și confuzie – persoanele afectate pot simți o stare de oboseală extremă sau confuzie și dificultăți de concentrare după un episod de migrenă

Migrena este o afecțiune complexă ce se desfășoară în mai multe etape, fiecare cu caracteristici specifice. Nu toate persoanele trec prin toate stadiile unei migrene, iar durata și intensitatea fiecărei etape pot varia semnificativ de la persoană la persoană. Acestea sunt:

• Stadiul Prodrom – sau faza premonitorie, care poate dura de la câteva ore până la câteva zile înainte de apariția durerii de cap propriu-zise; simptomele pot include oboseală, iritabilitate, depresie, dificultăți de concentrare, pofte alimentare neobișnuite sau, dimpotrivă, lipsa poftei de mâncare.
• Aura – fază caracteristică a migrenei, ce se manifestă prin tulburări neurologice temporare, cu durată cuprinsă intre 5 și 60 de minute; aproximativ 20-30% dintre persoanele care suferă de migrene experimentează aura
• Cefaleea – este faza principală a migrenei, sau faza de durere propriu-zisă și poate dura între 4 și 72 de ore, dacă nu este tratată; durerea este de obicei pulsatilă, unilaterală (localizată pe o singură parte a capului), și poate fi însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină și zgomot
• Stadiul Postdrom – după diminuarea sau dispariția durerii, persoanele afectate pot experimenta un stadiu de epuizare sau confuzie, care poate dura de la câteva ore până la câteva zile

De ce este important să cunoaștem stadiile migrenei? În primul rând, prin observarea simptomelor din fiecare fază putem identifica mai ușor factorii care declanșează migrenele, în al doilea rând cunoașterea stadiilor ne poate ajuta să alegem tratamente mai eficiente în fiecare fază a acesteia, și nu în ultimul rând, descrierea detaliată a fiecărei faze în comunicarea cu medicul ii va permite acestuia să pună un diagnostic mai precis și să elaboreze un plan de tratament personalizat.

Diagnosticul de migrenă

Se bazează în principal pe descrierea simptomelor și pe istoricul medical al pacientului. Nu există un test specific pentru a confirma migrena, dar medicul neurolog va căuta anumite caracteristici specifice acestei afecțiuni, punând întrebări detaliate despre frecvența, durata și intensitatea durerilor de cap, despre localizarea durerii și simptomele asociate, despre medicamentele consumate și despre factorii ce par să declanșeze migrenele. Acesta va efectua și un examen neurologic, și în unele cazuri poate recomanda teste suplimentare precum RMN, CT sau analize de sânge, pentru a exclude alte cauze posibile ale durerii de cap, precum tumori, anevrisme, infecții și altele.

Un diagnostic corect este esențial pentru a primi un tratament adecvat, adaptat nevoilor specifice, deoarece fiecare persoană răspunde diferit la tratamente, iar găsirea celei mai bune soluții poate necesita timp și monitorizare atentă.

Tratamentul migrenei

Este stabilit doar de medicul neurolog și poate fi împărțit în două categorii principale: tratamente de atac (ce ajută la ameliorarea durerii odată ce migrena a început) și tratamente preventive (ce pot ajuta la reducerea frecvenței și severității episoadelor migrenoase).

Tratamentul de atac poate include medicamente analgezice, medicamente antiemetice dacă sunt prezente greața sau vărsăturile.

Tratamentul preventiv poate include medicamente, tratament cu botox (la pacienții cu migrene cronice, injecțiile cu botox s-au dovedit a fi utile), suplimente alimentare (magneziu, vitamine B, coenzima Q10), sau modificări ale stilului de viață.

Când este cazul să mergi la medic?

Durerea de cap în general poate avea cauze multiple, iar decizia de a merge la medic depinde de severitatea și natura simptomelor. Astfel, este recomandat un consult de specialitate, dacă te afli în una din situațiile de mai jos, dar nu numai:

• durere de cap severă și bruscă: o durere de cap ce apare din senin și este foarte intensă poate indica o problemă mai gravă și impune un control medical
• durere de cap persistentă: dacă durează mai mult de câteva zile sau revine frecvent, este bine să consulți un medic
• modificări ale tiparului de dureri de cap: dacă ai avut anterior dureri de cap ușoare și acestea devin brusc mai severe sau se schimbă în frecvență și intensitate, ar trebui să te adresezi medicului
• simptome asociate: dacă durerea de cap este însoțită de simptome precum febră, rigiditate a gâtului, confuzie, probleme de vedere, slăbiciune sau amorțeală, ar trebui să mergi la medic imediat
• durere de cap după un traumatism cranian: dacă ai avut un accident sau o lovitură la cap și dezvolți apoi dureri de cap
• istoricul personal sau familial: dacă ai un istoric de migrene sau alte afecțiuni neurologice, adresează-te medicului pentru a discuta despre simptomele tale
• reacții la medicamente: dacă simptomele au apărut după ce ai început să iei un medicament nou, este recomandat să discuți cu medicul

Pe lângă tratamentele medicamentoase, un stil de viață echilibrat și o dietă sănătoasă sunt importante când vine vorba de prevenție, și putem adopta câteva strategii simple pentru a evita apariția durerilor de cap. Un somn odihnitor, de 7-8 ore pe noapte, la ore regulate, ajută la menținerea sănătății creierului, hidratarea corespunzătoare și alimentația echilibrată, cu mese regulate, bogate în nutrienți, evitarea alimentelor procesate, a alcoolului și cafelei în exces, gestionarea stresului și activitățile fizice regulate, corectarea posturii și nu în ultimul rând identificarea și evitarea factorilor declanșatori, pot contribui la reducerea frecvenței și intensității durerilor de cap.