Internetul este asociat cu accesul la o cantitate aparent infinită de informație, liberă exprimare și comunicare, facilități pentru viața personală și profesională. În condițiile în care infractorii cibernetici sunt tot mai activi și mai inventivi, iar inteligența artificială pune de asemenea probleme autorităților și diverselor organizații private, unele personale publice vorbesc în prezent despre posibilitatea introducerii unor reglementări legale mai stricte care să guverneze accesul în mediul online pentru cetățeni.
Se poate merge până la validarea identității online în mod standard pe bază de carte de identitate sau chiar acces la internet condiționat de buletin. Scopul unor măsuri de acest fel: protecția cetățenilor.
Totul se traduce printr-un control general mai strict, inclusiv în zona de Fake News și profiluri false pe rețelele de social media.
Deși astfel de măsuri au avantaje care pot fi înțelese, există desigur voci care se opun reglementării excesive din partea autorităților, căci mediul guvernamental va fi mult mai intruziv, implicându-se avansat în viața personală a oamenilor, printr-un control sporit.
Statele deja colectează numeroase informații de la marile companii din domeniul internetului, dar astfel de măsuri adoptate în Uniunea Europeană ar schimba, probabil, lumea internetului. Argumentele pro și contra sunt astfel firești, cu siguranță vor exista numeroase dezbateri publice pe acest subiect.
De la credite doar cu buletinul (o variantă simplificată), iată că se vorbește la modul serios în spațiul european despre accesul la internet doar pe bază de buletin, măsură propusă recent de președintele Italiei, Sergio Mattarella. O lege împotriva anonimatului pe internet ar putea să existe în viitor în toate țările UE.
În România, foarte controversată a fost în anii trecuți măsura guvernamentală cu privire la introducerea obligativității verificării cărții de identitate în momentul cumpărării cartelelor pre-paid de telefonie mobilă. Motivul era similar – dorința de a responsabiliza utilizatorii, prin asumarea identității în folosirea respectivelor servicii de telecomunicații mobile.
După inițiativa de îngrădire a libertății online propusă în Italia, de curând și în România s-a consemnat o declarație de acest fel a unui înalt oficial – Bogdan Ivan, ministrul Digitalizării. Acesta a declarat că deja vorbește cu autoritățile din alte state despre măsuri cu privire la controlul mai amplu al mediului online.
„Port discuții împreună cu alte state membre la nivel european pentru reglementarea foarte clară, inclusiv a celor care au conturi pe rețelele de socializare. Când vedem conturi de Facebook, Instagram, Tik Tok avem o reglementarea la nivel european prin care acei oameni care sunt identificați ca persoane fizice să fie identificați de rețeaua de socializare și să se vadă că are buletin pe model de bifă albastră, dar verde de această dată”, a explicat ministrul din Guvernul României.
În țara noastră, la fel ca în alte țări europene și nu numai, există domenii în care verificarea identității unei persoane pe internet este absolut necesară. Know Your Customer (KYC) reprezintă protocolul prin care, cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație, se certifică identitatea unui utilizator. Acest sistem este folosit de exemplu de bănci, pentru deschiderea conturilor bancare online sau pentru contractarea altor servicii financiare.
La fel stau lucrurile și în zona de pariuri sportive și online casino, acolo unde orice client trebuie să parcurgă cu succes procesul de verificare a contului (KYC) în termen de 30 de zile de la înregistrarea pe platformă. Sunt verificate datele din cartea de identitate transmisă către operator. Printre altele, se certifică desigur și vârsta minimă de 18 ani, condiție necesară pentru accesul la astfel de divertisment pe internet, în deplină siguranță.
Ministrul român al Digitalizării a subliniat faptul că în România există deja Digital Service Act, o reglementare care urmează să intre în parlament, prin care toate drepturile pe care le are o persoană fizică în mediul offline sunt validate și în mediul online. „La nivel național, avem din luna decembrie 2023 votată legea prin care acei creatori de conținut care folosesc inteligența artificială pentru a folosi imaginea unor persoane care nu și-au dat acordul să primească amenzi foarte mari plus închisoare de la 1 la 5 ani”, a mai spus oficialul român.