Iluzoria cautare a pietrei filozofale, acel ingredient miraculos care ar fi transformat totul in aur, a marcat o mare parte din istoria omenirii. Alchimistii antichitatii si ai Evului Mediu s-au intrecut fara succes in a descoperi reteta minune care sa le ofere posibilitatea producerii artificiale a celui mai cautat metal din natura.Probabil ca daca si-ar fi indreptat atentia asupra uneia dintre cele mai simple si mai des intalnite substante naturale, nisipul, prezentul ar fi fost total diferit.
In fapt, proprietatile nisipului nu au fost total necunoscute de catre alchimisti si oameni de stiinta. Fabricarea sticlei din nisip cuartos are o istorie de peste 5000 de ani. In Mesopotamia sticla era produsa pe scara larga, in timp ce in Egipt, prima fabrica de profil era cunoscuta inca din 1350 i.H.Arheologii au descoperit chiar si o reteta asiriana, veche de aproape de 3000 de ani, in care este descris in detaliu procesul de fabricare al sticlei. Ingredientele folosite atunci : nisipul, cenusa din plante marine si creta sunt, in mare parte, valabile si astazi.
Si totusi, sticla, indiferent de utilizarile sale, nu a fost singurul material obtinut din prelucrarea nisipului. Oamenii de stiinta din secolul XX au inteles ca au gasit ceea ce predecesorii lor au cautat timp de mii de ani, piatra filozofala. Desi aurul nu este unul dintre materialele care se pot obtine din banalul nisip, industriile care au la baza aceasta materie prima sunt unele dintre cele mai profitabile, cu cifre de afaceri anuale care depasesc cateva mii de miliarde de dolari.
Utilizari ale nisipului
Daca revolutia tehnologica de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX gasea in elementele chimice care alcatuiesc nisipul (siliciu si oxigen), doua elemente cu larga raspandire in natura, utilizarea la scara larga a acestora, in special a siliciului, a deschis poarta catre o dezvoltare fara precedent in istoria umanitatii.
Dovedindu-se semiconductorul ideal, siliciul a fost folosit pentru crearea primilor tranzistori in perioada celui de al doilea razboi mondial. De aici si pana la aparitia primelor aparate radio a fost doar un pas, acestea fiind deja produse in serie in anii ’50.
Anii ’60 au reprezentat o adevarata revolutie in industria electronica, atunci cand cristalele de siliciu imbunatatite prin adaugarea unor substante ca fosforul si borul, au dus la crearea primelor cipuri.
Daca prin cip se intelegea initial un disc de marime redusa, actuala definitie face referire la o placuta de dimensiuni infime pe care pot fi integrate miliarde de elemente microscopice.
Putand fi folosite pentru stocarea unor cantitati impresionante de informatii, acestea au stat la baza aparitiei primelor calculatoare. In prezent, cipurile constituie principalele elemente in producerea sistemelor electronice digitale.Realizarea acestora la scara industriala au dus la aparitia unei veritabile industrii in care castigurile depasesc fabuloasa suma de 3000 de miliarde de euro anual, aproape un sfert din veniturile productiei industriale la nivel mondial.
Nisipul constituie, de asemenea, materia prima in realizarea betonului. Numai in Statele Unite ale Americii, se estimeaza ca industria creata in jurul acestui material ar fi una dintre cele mai profitabile, cu circa doua milioane de lucratori si venituri de peste 35 de miliarde de dolari anual,
In fiecare an, productia mondiala de beton se ridica la fabuloasa cantitate de 6 miliarde de metri cubi, ceea ce ar echivala cu un metru cub de beton pentru fiecare locuitor al planetei.