Detaliile fine ale desenelor din peştera Chauvet, ce înfăţişează urşi, rinoceri şi cai, sunt atât de avansate încât cercetătorii au crezut că nu pot fi mai vechi de 12.000-17.000 de ani. Această datare ar fi însemnat că desenele aparţineau culturii Magdaleniene, în care strămoşii oamenilor de astăzi foloseau instrumente de piatră şi de os, concepând realizări artistice tot mai sofisticate odată cu trecerea timpului.
Datarea cu radiocarbon indica faptul că desenele sunt mult mai vechi, datând de acum 30.000-32.000 de ani, surprinzându-i pe cei care credeau că arta din acele timpuri avea forme mult mai primitive. Acum, un nou studiu publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences aduce o nouă confirmare a faptului că desenele din peştera Chauvet, aflată în regiunea Ardeche din sudul Franţei, sunt „cele mai vechi şi cele mai minuţioase desene descoperite vreodată”.
Rezultatul studiului se bazează pe o analiză geomorfologică şi pe datarea cu clor-36 a rocilor situate la singura intrare în peşteră. Cercetarea arată că stânca de deasupra intrării a început să se prăbuşească acum 29.000 de ani, sigilând intrarea în peşteră acum 21.000 de ani. Acest lucru sugerează că desenele au fost realizate înainte de acest eveniment, susţinând teoriile conform cărora desenele ar fi aparţinut culturii Aurignaciene, a oamenilor care au trăit acum 28.000 – 40.000 de ani.
„Noul studiu susţine rezultatele obţinute prin datarea cu radiocarbon, arătând că desenele din peştera Chauvet sunt cele mai vechi şi cele mai complicate din cele ce au fost găsite până acum, oferindu-ne noi detalii despre evoluţia cognitivă a omului”, scriu autorii studiului.
Oamenii nu au avut acces în peşteră timp de mii de ani, ceea ce a dus la o foarte bună conservare a desenelor din aceasta. Cercetătorii au descoperit peştera abia în 1994.
Sursa: AFP