Pentru a evalua impactul „etic” al medicamentului, două grupuri formate din 18 oameni de rasă albă au fost supuse unor teste. O parte dintre participanţi au primit medicamente ce conţineau propranolol, în timp ce alţii au luat pastile placebo. După aceea, fiecare voluntar a primit un test care implica probleme etice rasiale.
O problemă a testului cerea participanţilor să încadreze şi să descrie o serie de fotografii cu oameni albi sau de culoare, printr-o gamă de cuvinte pozitive sau negative de tipul „fericit” sau „trist”.
Într-o altă etapă a testului, voluntarii trebuiau să spună cât de confortabil s-au simţit în prejma anumitor grupuri de oameni, care includeau persoane de culoare şi musulmani.
În urma analizării rezultatelor, s-a constatat că participanţii care au fost trataţi cu propranolol păreau să aibă, la nivel subconştient, mai puţine prejudecăţi rasiale, comparativ cu cei care au luat placebo-ul.
O parte dintre cercetători sunt de părere că descoperirea făcuta poate fi explicată pe baza faptului că rasismul are la bază frica. Propranololul este folosit şi pentru tratarea anxietăţii şi a panicii şi are ca efect scăderea frecvenţei bătăilor inimii, iar aceasta ar putea, eventual, explica efectul lui de calmare a temerilor asociate cu convingerile rasiste.
Însă coautorul studiului, Julian Savulescu, avertizează că nu e cazul ca propranololul să fie considerat un medicament ce vindecă oamenii de rasism, recomandând prudenţă şi amintind că există laturi negative ale utilizării unor medicamente pentru rezolvarea unor probleme morale.
Sursa: Huffington Post