Cu ajutorul unor hidrofoane (microfoane subacvatice speciale), cercetătorii au făcut înregistrări ale sunetelor delfinilor cu bot gros care trăiesc în apele care scaldă Golful St. Andrews, situat pe coastele de nord-vest ale Scoţiei.
Pe baza înregistrărilor obţinute, cercetătorii au descoperit că fiecare delfin emitea o serie de sunete distincte; în plus, oamenii de ştiinţă nu au găsit doi delfini ale căror fluierături să se suprapună perfect.
„Schimbul de fluierături individualizate alcătuieşte un fragment semnificativ din paleta comportamentală care permite delfinilor să socializeze sau să identifice indivizi noi în cadrul grupului”, susţin Vincent Janik şi Nicola Quick, cercetători în cadrul Universităţii St. Andrews.
Fluierăturile au o importanţă decisivă, cu atât mai mult cu cât oamenii de ştiinţă le-au identificat în aproximativ 90% dintre întâlnirile delfinilor.
Un gen de fluierături particulare erau emise de exemplarul dominant, care semnala astfel celorlalţi delfini că situaţia este sub control sau pot interacţiona în siguranţă cu delfinii din alte grupuri. Delfinii cu bot gros trăiesc într-o societate de tip „fisiune-fuziune”, în care indivizii alcătuiesc grupuri mari care îşi schimbă permanent membrii pe măsură ce aceştia se maturizează şi părăsesc grupul, primind în schimb indivizi din alte grupuri străine.
Descoperirea aduce date noi despre delfinul cu bot gros, una dintre puţinele specii de mamifere care pot copia sunetele auzite sau pot inventa unele noi.
Alte vieţuitoare capabile de aceste performanţe sonore sunt păsările cântătoare, balenele, focile şi liliecii, cu observaţia că la aceste specii doar masculii emit astfel de sunete în perioada de împerechere.
În schimb, doar despre delfinii cu bot gros şi papagalii africani cenuşii se ştie, până în prezent, că emit frecvent sunete destinate identificării individuale.
Sursa: World News