Cei mai bogati oameni din Europa
5 martie, ora 19.00
Unii au avut noroc cu carul: tot ce au atins s-a transformat in aur. Altii au avut la un moment dat o idee geniala si traiesc de pe urma ei de ani buni. Exista apoi categoria celor care au muncit 25 de ore din 24 pentru a-si atinge scopul si, desigur, nu trebuie sa-i uitam pe mostenitori, al caror unic merit este acela ca, pur si simplu, au stiut sa-si "aleaga" parintii. Persoanele care fac parte din aceste categorii sunt cei mai bogati oameni din Europa. Singurul lucru care ii leaga sunt averile fabuloase, de milioane sau chiar miliarde de euro, care continua sa creasca de la an la an si datorita carora orice fantezie poate fi transformata in realitate.
Un bun exemplu este miliardarul Vladimir Brintalov, unul dintre cei mai instariti oameni din Rusia, care a si candidat pentru presedintia acestui stat de doua ori. Fost muncitor intr-o fabrica, Brintalov este astazi cel mai mare producator din industria farmaceutica si detine o avere personala estimata la mai mult de doua miliarde de euro. Interiorul casei lui, casa care valoreaza 85 de milioane de euro, este poleit cu aur, in timp ce locul ferestrelor obisnuite a fost luat de vitralii enorme, in care sunt imortalizate chipurile rudelor magnatului.
Neamtul Alfredo Pauly este unul dintre cei mai de succes designeri de haine de blana. In ciuda tuturor protestelor fata de uciderea animalutelor in folosul modei, Pauly s-a imbogatit vanzand blanuri pentru sume fabuloase, de pana la 125.000 de euro. Adorata de celebritati precum Ivana Trump, colectia lui anuala de haine pufoase si multicolore valoreaza mai mult de 10 milioane de euro.
Mario Polegato este un pusti italian care a revolutionat conceptul de incaltaminte cu o idee de miliarde. Pantofii sai Geox "cu aerisire" i-au adus o avere de 1,5 miliarde de euro, Mario pretinzand ca si-a asumat misiunea de a elimina mirosul urat al picioarelor pentru totdeauna. La capitolul mofturi, italianul are in crama de sub vila sa luxoasa vinuri care valoreaza mai bine de 30 de milioane de euro.
Emisiunea nu ocoleste personalitati din Orientul Mijlociu, unde petrolul a transformat desertul intr-un loc de joaca pentru cei bogati. Seicul Hamad Al Nahyan din Abu Dhabi detine o colectie unica in lume, care valoreaza peste 20 de milioane de euro si include orice vehicul imaginat vreodata, chiar si o Arca a lui Noe in marime naturala. Iar pentru a adaposti toate cele 200 de piese de colectie, seicul si-a construit in mijlocul desertului o piramida. Acestia sunt numai cativa dintre copiii rasfatati ai soartei al caror nume este echivalentul unei sume cu cel putin sapte zerouri in coada.
Secretele longevitatii
National Geographic, 27 martie, ora 20.00
Oamenii de stiinta estimeaza ca potentialul de viata maxim al corpului uman este de aproximativ 120 de ani. Ei au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au studiat o varietate de organisme care au inregistrat recorduri de longevitate, observand ca, indiferent de specie, imbatranirea respecta o formula matematica riguroasa. Astfel, varsta maxima pe care o poate atinge un individ pare sa fie egala cu de sase ori numarul anilor parcursi de la nastere la maturitatea biologica. Asadar, oamenii a caror dezvoltare se incheie in jurul varstei de 20 de ani, au posibilitatea sa atinga 120 de ani – de altfel, oficial, cel mai batran om de pe planeta, frantuzoaica Jeanne Louise Calment, a murit la varsta de 122 ani si 164 de zile. Dar de ce traiesc animalele atat de mult si ce implicatii ar putea avea longevitatea lor pentru om? Acest documentar examineaza creaturi – precum balena de Groenlanda – care traiesc pana la 200 de ani si lanseaza o intrebare: oare genele lor ar putea detine cheia unei vieti mai lungi pentru noi toti? Descoperim ca, avand copii mai taziu sau reducand caloriile, o femeie si-ar putea prelungi viata cu cativa ani buni. De asemenea, expertii explica de ce vinul rosu, o viata sexuala sanatoasa si chiar dezlegarea rebusurilor ne pot ajuta sa depasim varsta de 70 de ani.
Prin negura razboiului
HBO, 6 martie, ora 13.00
Robert S. McNamara, fostul secretar al apararii Statelor Unite ale Americii, este personajul pe care-l ia in vizor documentaristul Errol Morris, intr-un film ce ii analizeaza nu numai deciziile controversate din timpul primei parti a Razboiului din Vietnam, ci si copilaria, studiile la Berkley si Harvard, implicarea in cel de-al doilea Razboi Mondial si anii din urma ca presedinte al Bancii Mondiale. Compiland fragmente din interviurile luate de-a lungul a 20 de zile, Morris detaliaza momentele-cheie din cariera omului de stat, intre care bombardarea din 1945 a orasului Tokio, criza cubaneza si sugestia data presedintelui Kennedy ca Statele Unite sa se retraga din Vietnam. De-a lungul intregii pelicule, McNamara, care are acum 85 de ani, isi expune filosofia in legatura cu conflictele internationale si isi exprima regretul/satisfactia in legatura cu erorile/succesele sale.