Vremea vrajbei noastre

Daca Efectul Fluturelui, expresia metaforica a Teoriei Haosului, subliniaza felul in care, in majoritatea sistemelor biologice, chimice, fizice, economice si sociale, exista unele elemente care, insignifiante in aparenta, sunt in masura, interactionand intre ele, sa se amplifice si sa se propage producand efecte catastrofale, pentru a reface istoria haosului trebuie sa ne intoarcem mii de ani in trecut, pana la anticii filosofi greci.

Acestia sustineau ca orice miscare si orice structura sunt guvernate de legile cauzei si efectului – ceea ce astazi se numeste determinism -, ca orice eveniment sau actiune reprezinta rezultatul celor precedente, asadar, in principiu, este previzibil.

• Aproape 30% din microplastice provin dintr-o sursă extrem de neglijată
• Test de cultură generală. Ce sunt rechinii: pești sau mamifere?

Pentru ca determinismul sa fie aplicat la proprietatile universale materiale ale unui sistem, a fost nevoie ca acestea sa fie exprimate sub forma unor masuratori clare sub raport cantitativ, iar valoarea acestor masuratori sa ilustreze ceea ce astazi numim "conditiile initiale ale unui sistem". Conform legilor determinismului, nimic nu se afla la voia intamplarii: conditii initiale similare vor produce efecte similare, ca in legile lui Newton.

Totusi, nici o masuratoare nu poate fi indeajuns de exacta: ea contine intotdeauna un element de incertitudine care, mai devreme sau mai tarziu, va influenta orice predictie. Pe nesimtite, determinismul a murit, iar probabilitatea a luat locul certitudinii.

Procesele atmosferice sunt extrem de variate si de complexe, reunind de la fenomene limitate si de scurta durata, precum furtunile, la macrofenomene de felul anticiclonilor, care afecteaza arii extinse si persista vreme de saptamani, sau de felul sistemelor musonice, care implica oceane si continente vreme de luni intregi. Exista si alti factori capabili sa modifice sensibil comportamentul perturbarilor atmosferice: lanturile muntoase, lacurile si marile zone impadurite.

Modelele numerice de previziune meteorologica descriu miscarea particulelor gazoase ce alcatuiesc atmosfera terestra; asadar, plecand de la o conditie initiala, aceste modele simuleaza evolutia viitoare a atmosferei; si totusi, chiar si atunci cand modelul este perfect, indeterminarea in estimarea situatiei initiale, provenita din masuratorile facute in teritoriu, nu permite nici macar teoretic o determinare univoca a situatiei meteorologice prevazute dupa o anumita perioada de timp.

Exista asadar un orizont temporal dincolo de care nu se pot face previziuni riguroase cu aceste modele. Teoretic, la ora actuala acest orizont este estimat la 15 zile, dar in practica, dupa 7-10 zile cu greu se mai poate vorbi de acuratete.

Elaborarea prognozei meteo este o munca foarte complexa, explica Teodora Cumpanasu. "Intr-un timp extrem de scurt, uneori nu mai mult de o jumatate de ora, meteorologul de serviciu din ziua respectiva trebuie sa analizeze un volum enorm de date." Ceea ce presupune operatiuni care merg de la analiza evolutiei situatiei atmosferice de sol si de altitudine din ultimele 24 de ore in spatiul atlantico-european (date de sol si de altitudine, imagini din satelit, descarcari electrice), la compararea acesteia cu anticiparile din ziua precedenta, dar si la evaluarea rezultatelor modelelor atmosferice globale si pe arie limitata, disponibile la punctele de elaborare a prognozei meteo (CNPM si cele 6 Servicii Regionale de Prognoza a Vremii).

Urmeaza analizarea rezultatelor procesarii statistice asupra rezultatelor modelelor, procesare care, folosind sirurile lungi de date de la statiile meteorologice de suprafata, realizeaza o ultima corectie. Si asta nu e tot. In fiecare zi, la ora 10.30, meteorologii previzionisti din Baneasa si cei aflati in centrele regionale intra in teleconferinta. "Toate informatiile trebuie sa fie asimilate si prelucrate pentru ca in final meteorologul sa elaboreze o prognoza, sa o gandeasca in termeni stiintifici si apoi sa o transforme intr-un text accesibil publicului larg", precizeaza interlocutoarea noastra.

In prezent, teritoriul Romaniei este supravegheat de 8 radare de tip Doppler, in masura sa determine pozitia, directia de deplasare si structura formatiunilor noroase si sa estimeze cantitatea si tipul precipitatiilor atmosferice. Reteaua nationala de statii meteorologice este compusa din 160 de puncte, in cadrul carora sunt observati si masurati indicatori precum temperatura si umezeala din aer, nebulozitatea si vizibilitatea orizontala a acestuia, presiunea atmosferica, directia si viteza vantului, temperatura suprafetei solului si durata de stralucire a Soarelui; dupa caz, mai sunt analizate depunerile solide ori grosimea si caracterul stratului de zapada.

In cadrul celor sapte Centre Meteorologice Regionale – Muntenia, Banat-Crisana, Transilvania Nord, Transilvania Sud, Oltenia, Moldova si Dobrogea, un numar de 5 statii meteorologice realizeaza masuratori ale temperaturii apei marii si ale inaltimii si frecventei valurilor.

Incepand cu anul 2004, Centrul pentru Prognoza Meteo din cadrul ANM este membru cooperant al Centrului Meteorologic European pentru previziuni pe durata medie (European Centre for Medium-Range Weather Forecast – ECMWF) din Marea Britanie. "Eminenta cenusie" a meteorologiei europene, computerul multiprocesor al ECMWF de la Reading, realizeaza circa 400 de milioane de calcule pe secunda, primeste in fiecare zi 100 de milioane de masuratori climatice din toata lumea si, teoretic, in trei ore de lucru continuu, poate elabora o previziune valida pentru 10 zile.