Drumul de la Marele Preot la Johnny Depp

Ritualurile mayasilor si ale succesorilor lor pe platourile din Yucatán, aztecii, erau marcate de prezenta a doua lichide: sangele si ciocolata. Se stie ca, in cadrul acestor complicate ceremonialuri, se practicau sacrificiile umane – si inca la scara industriala (exista marturii despre 20.000 de prizonieri de razboi adusi ofranda zeilor pe teribilele altare din piatra prevazute cu santuri speciale de scurgere; ceremonia a durat „numai“ patru zile). Pandantul lichid al sangelui il constituia ciocolata, de fapt un lichid rece si amarui obtinut, printr-o tehnica destul de precara, din boabele de cacao fermentate, prajite si, apoi, fierte. Zeama astfel obtinuta de catre mayasi era amestecata cu fecula de porumb, cu miere dar si cu… ardei iute, rezultatul fiind un veritabil cocktail Molotov, ce potenta simbolic elanul incantatoriu al preotilor care oficiau in temple. Mai tarziu, aztecii, care au ameliorat tehnica de prelucrare a boabelor, au schimbat semnificativ echilibrul olfactiv al lichidului, caruia ii erau acum adaugate esente dulci (vanilie, floare de portocal etc.).

Prezentata, apoi, de Cortes la Curtea spaniola, nu a obtinut initial nici macar un succes de stima, gustul fiind considerat „detestabil“ de catre capetele incoronate si de apropiatii lor. Varianta extrem de populara de azi a fost ameliorata succesiv in secolele XVIII, XIX si XX, o data cu perfectionarea preselor cu ajutorul carora se obtine pulberea de cacao, dar si o data cu sofisticarea gustului consumatorilor, care, dupa ce au dovedit ca o prefera fierbinte, nu rece – si, in orice caz, fara ardei iute – i-au adaugat felurite ingrediente, obtinand bauturi ca frantuzeasca ganache (amestec de ciocolata, frisca, alcool, ceai, cafea etc.) ori italieneasca gianduia (rezultata din combinarea cremelor de ciocolata, migdale si alune de padure).  Desertul favorit al planetei Totusi, succesul universal al ciocolatei nu se datoreaza lichidului fierbinte si aromat, ci feluritelor sale versiuni in stare solida. Mai intai, spaniolii au reusit, spre finalul secolului al  XVIII-lea, sa obtina primele batoane pe baza de cacao concentrata, nu insa si suficient rafinata, la inceput chiar zgrunturoasa, oricum plina de impuritati.  Cam doua veacuri, punctate de nenumarate inventii, au fost necesare pana cand, la inceputul secolului XX, s-a putut trece la productia industriala de tablete de ciocolata, pusa la punct in special de elvetieni, iar apoi perfectionata de americani. Gama sorto-tipo-di­men­sionala s-a diversificat, practic, la infinit, existand acum cele mai bizare combinatii pe baza de cacao, „aditivate“ cu diferite arome (de la piper sau morcovi, la bauturi spirtoase) sau compusi (minunile controversate ale chimiei nasc in continuare E-uri), din care se produc batoane, tablete, bomboane, praline s.a.m.d. Desi multe marci si companii isi disputa titlul de autor al celor mai bune bomboane de ciocolata din lume, cei mai pretentiosi gourmeti par a inclina spre produsele unui „atelier“ din Bruxelles, Maison Mahieu, unde kilogramul de bomboane de ciocolata poate ajunge si la cateva sute de euro.  Cofetariile folosesc din plin ciocolata de menaj, care contine circa 30% cacao si care se declina in nenumarate sortimente de prajituri, multe de inspiratie pariziana: trufe (cea mai mare masoara 150 de centimetri in diametru si cantareste 800 de kilograme), mousse, amandine, joffre (care a imprumutat, prin metonimie, numele de la un celebru maresal francez), ori – visul cunoscatorilor – la galette des rois, care se serveste pe 6 ianuarie, de Ziua Epifaniei, sarbatoare catolica dedicata celor trei regi-magi care i-au adus daruri pruncului Iisus; in prajitura este introdusa o boaba de cacao, iar cel care o gaseste este declarat „regele“ zilei. De asemenea, patiseriile reclama ciocolata pentru „les artisans boulangeres“, care o folosesc din plin la decorarea tartelor ori la umplerea croissantelor.   Energizant, afrodisiac, drog? Energizant de prima mana, ciocolata nu avea cum sa lipseasca din fruntea listei stimulentelor erotice. Chiar daca umoristii au inventariat mai multe motive pentru care „ciocolata este mai buna decat sexul“ (bunaoara, fiind mai usor de gasit decat o partenera), adevarul stiintific, nu doar de budoar, este ca ciocolata si sexul functioneaza foarte bine impreuna. Si asta nu doar pentru ca 47% dintre americani considera ca, prin intermediul unei cutii cu bomboane, pot obtine mult mai usor un sarut decat fara, ci pentru ca, efectiv, libidoul feminin este superior in cazul celor care consuma regulat ciocolata (conform unui studiu efectuat la Universitatea din Milano). Pe langa concluziile extrase din folclorul mai mult sau mai putin postmodern, ciocolata este la propriu afrodisiaca, intrucat contine doua substante cu verificate efecte tonifiante si excitante: cafeina si theobromina. Ele actioneaza la nivelul creierului, blocand receptorii de adenozina, principala vinovata pentru „moartea pasiunii“ (inhibarea excitatiei, in termeni stiintifici). Cafeina, pe de alta parte, sporeste secretia de epinefrina, un hormon din aceeasi familie cu adrenalina. Remarcabilul rol al magneziului continut de ciocolata ne apropie insa de sfera drogurilor usoare. Acesta stimuleaza secretia de dopamina, un neurotransmitator implicat in obtinerea senzatiei de placere sau, in termeni de specialitate, in obtinerea „circuitului de recompensa“. Cum responsabile pentru producerea de efecte similare in cadrul marelui circ(uit) amoros sunt alcoolul, opiul, morfina, cocaina, canabisul sau amfetaminele, concluziile nu sunt prea greu de tras. De altfel, in ciocolata au fost identificati acizi grasi din familia THC (TetraHidroCannabinol), substanta activa din canabis. Iar alcaloidul salsolinol, care devine activ dupa consumul a 100 de grame de ciocolata, declanseaza reactii asemanatoare celor produse de cocaina, in timp ce feniletilamina, un neuromodelator care favorizeaza secretia de dopamina, trage ciocolata inspre amfetamine, in ceea ce priveste accelerarea vitezei de obtinere a orgasmului. Totusi, dincolo de aceste asemanari de necontestat, intre ciocolata si drogurile propriu-zise exista doua deosebiri majore: ciocolata nu da dependenta (sau, in orice caz, nu da dependenta de tip halucinogen) si, mai ales, reclama – pentru efecte cu adevarat similare celor ale drogurilor – ingerarea unor cantitati imposibil de tolerat de catre organismul uman.  De pilda, pentru a obtine efectul unei singure doze de canabis, un om ar trebui sa manance in jur de 30  de kilograme de ciocolata, ceea ce nici macar o Bridget Jones nu ar reusi…

• „A fi regină este supraestimat”. Regina Iordaniei: „Suntem mai puternici atunci când ascultăm”
• Test de cultură generală. Cine a fost partenerul lui Mozart?

FACTS

Magie neagra

Tabletele de cio­co­lata, rezul­tate din melanjul tra­di­tional al untului si al pudrei de cacao cu zahar si lapte, contin pana la 70% cacao in cazul sortimen­te­lor comune, prag de la care incepe, ascen­dent, ierar­hia sportu­rilor extre­me din acest dome­niu, respec­tiv incitantele si dis­cu­tatele variante de cioco­lata nea­gra, care atinge pana la 96% con­centratie de cacao. Acest din urma fel de cio­co­lata, o „mon­stru­o­zitate“ amara, nu poate fi de­gus­tat decat dupa par­curgerea mai multor praguri initiatice.

Aliment, sau medicament?

Un aliment complet. Poate singurul Printre motivele pentru care oamenii consuma tot mai multa ciocolata neagra se numara si cel legat de valoarea sa alimentara. Dat fiind aportul ei nutritiv (bogat in proteine, lipide, glucide, magneziu, fosfor, potasiu, calciu, cafeina), ciocolata a fost introdusa, inca din timpul primului Razboi Mondial, in ratiile alimentare ale armatelor moderne. Astazi, se stie bine ca 100 de grame de ciocolata acopera un sfert din nevoile energetice si nutritionale ale organismului, cu cele 500 de kilocalorii ale sale.  Cazuri de naufragiati care au supravietuit cateva zile doar cu o bucatica de ciocolata s-au intalnit si in realitate, nu doar in filme.  Medicament nesperat Ciocolata in general, ciocolata neagra in special contribuie in mod exceptional cu fier (indispensabil in special femeilor) si vitamina E (cu efect demonstrat impotriva imbatranirii celulelor). Alaturate efectelor oligoelementelor (magneziu, potasiu), cele aproape 100 de substante antioxidante (polifenoli, tanini, flavonoizi) identificate de asemenea in boabele de cacao acopera un spectru larg de actiuni benefice, fiind stimulatoare cardiace si decontractante musculare, dragand in mod eficient depozitele de colesterol de pe artere si actionand cu succes impotriva starilor de oboseala sau de stres. Principalul repros adus ciocolatei standard, cu lapte, cum ca ar ingrasa si ar predispune la diabet, este eliminat de versiunea neagra, saraca in zahar si lapte, principalii furnizori de calorii excedentare. Fara zahar, dar cu un surplus de cacao, ciocolata neagra, tot ea, nu numai ca nu mai favorizeaza aparitia cariilor dentare, dar lucreaza constiincios impotriva lor. Cercetatorii au mai demonstrat si ca multe alte acuze legate de aparitia acneei sau a constipatiei sunt nefondate, ba chiar, in cazul migrenelor, efectul este unul contrar, nemijlocit terapeutic. Pentru doamne, ciocolata este de mare ajutor si in combaterea sindromului premenstrual, contribuind la instaurarea unei stari generale de relaxare si alinand durerile specifice.

Lenjerie intima comestibila
»O alta conexiune stabilita intre ciocolata si Eros tine, in egala masura, de sex-shop-uri si de fashion-ul neconventional. Daca prezervativele cu aroma de ciocolata au devenit o banalitate, putand fi gasite astazi in orice supermarket, plasate strategic langa casa, in ultimii ani au facut senzatie faimosii tanga executati integral din ciocolata. Exista atat produse de serie („marimi universale“), cat si versiuni de lux, customizate dupa gustul sau, mai bine zis, dupa fanteziile clientilor. Un asemenea dulce tunning, pe care unii, mai inchistati, l-au trecut in domeniul patologiei ciocolatofile, costa intre 20 si 100 de euro. El poate contine pana la 500 de bombonele de ciocolata, dar are un termen de garantie extrem de limitat. Designerii au mers si mai departe, realizand tinute intregi din ciocolata, precum cele imaginate de creatorul Alexandre Barthet, avand ca materie prima produse de la Godiva.