Simfonia 42 in Io major de Jupiter

Este un fenomen ceva mai rar, care se repeta o data la trei ani. Jupiter se afla la cea mai apropiata distanta de Pamant pe 5 iunie si sta pe cer toata noaptea. Venus ramane cea mai stralucitoare prezenta pe cerul de vest si poate fi observat cu usurinta in fiecare seara imediat dupa apusul Soarelui, in constelatia Leo. Pe 30 iunie, Saturn se apropie amenintator de Venus. Va trece la mai putin de 1 grad de acesta, oferind cea mai spectaculoasa conjunctie din acest an.

Astronomia reprezinta, dupa parerea mea, spectacolul suprem, invitatia naturii la cel mai fastuos concert al ei in aer liber. Inainte de a fi stiinta, astronomia a fost poezie, a fost muza pentru oameni carora le admiram lucrarile si astazi, la secole de la disparitie. In 1788, cu trei ani inainte de a se stinge, Mozart a compus Simfonia 41 in Do major sau Jupiter. Un prieten bun, fin cunoscator al muzicii clasice, mi-a spus ca aceasta ultima simfonie a lui Mozart induce, inainte de toate, senzatia suprema de spatialitate. Fascinatia astronomiei vine tocmai din latura estetica a acestei stiinte, iar Mozart, prin geniul sau, a dat corporalitate si gratie unei observatii astronomice unplugged din miez de noapte. 

• Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume
• O nouă teorie a dezvăluit forma fotonilor

Simfonia astrala a lunii iunie este dirijata magistral de Jupiter, care se va afla la cea mai apropiata distanta de Pamant pe 5 iunie. Luna intra in scena prima si iese ultima, devenind plina de doua ori intr-o luna calendaristica. Venus se inalta pe cerul de vest la 45 de grade, iar Saturn isi ia adio de la cerul de noapte, devenind o buna companie pentru Venus, in amurgul de fiecare seara. Asadar, sa se ridice cortina! 

Jupiter Planeta care cantareste de doua ori si ceva mai mult decat toate celelalte planete ale sistemului solar laolalta se va afla in opozitie pe 5 iunie. Opozitia, in astronomie, nu este un termen preluat din horoscop sau imprumutat din politica. Nimeni nu si l-ar dori pe Jupiter pe bancile opozitiei din Parlament. Termenul defineste pozitia unei planete la un moment dat. Astfel, se spune ca gigantul sistemului solar este la opozitie atunci cand Pamantul se afla intre Soare si Jupiter, exact pe linia imaginara care uneste cei doi astri. O planeta aflata la opozitie poate fi vazuta toata noaptea, rasarind exact in momentul cand apune Soarele. Jupiter va fascina prin stralucire, fiind cea mai spectaculoasa prezenta pe cerul noptii in aceasta perioada. Il veti putea detecta usor in directia sud, in preajma miezului noptii, in constelatia Ofiuc. De remarcat faptul ca, pe o zona atat de restransa de cer, vom avea de observat doua corpuri de dimensiuni-record. La o palma intinsa pe cer in dreapta lui Jupiter, vom gasi steaua Antares, giganta rosie cu 530 de diametre mai mare decat Soarele nostru.

Aflat la mai putin de 650 de milioane de kilometri de Pamant, Jupiter va va incanta daca il veti privi printr-un instrument optic. In campul unui binoclu, va aparea ca un disc galbui, de mici dimensiuni. Va va atrage atentia cu siguranta ceea ce veti vedea langa discul cu pricina: patru puncte stralucitoare asezate parca pe o sarma care va impunge grauntele galben. Sunt satelitii vazuti pentru prima data de Galileo Galilei si bo­tezati, dupa numele desco­pe­ritorului, gali­leeni. In ordinea distantei la care se si­tu­ea­za fata de uriasa planeta, acestia sunt: Io, Europa, Ganymede si Callisto. La prima vizualizare, veti asocia aceasta imagine cu un cuibar in care closca isi vegheaza atent si cu rabdare puii. Daca am putea da timpul pe „repede inainte“, am vedea cum cei patru „pui“ ai planetei se rotesc in jurul ei, ascunzandu-se uneori de privirile noastre in spatele corpolentei lor mame. Privit printr-un telescop, sistemul jovian se dezvaluie aproape in totalitate. Fiecare detaliu pe care il veti observa va va fascina si incita deopotriva. La prima vedere, veti distinge doua sau mai multe benzi intunecate, care il brazdeaza pe Jupiter de la est la vest. Sunt nori de metan din straturile superioare ale atmosferei joviene. Dar la ce va uitati, de fapt? Va uitati la o planeta gazoasa, cu compozitia asemanatoare celei a unei stele (aproape 90% hidrogen si 10% heliu), a carei temperatura la suprafata este de minus 148 de grade Celsius si care se invarte in jurul propriei axe ametitor de repede. Daca Pamantului ii trebuie 24 de ore ca sa faca o rotatie completa, lui Jupiter, de 11 ori mai mare in circumferinta decat Terra, ii ajung 9 ore si 50 de minute pentru a se intoarce de unde a plecat. Pe langa cei patru sateliti pe care i-ati observat deja, gigantul gazos mai are 59 de sateliti de dimensiuni reduse, insa acestia sunt foarte greu de observat. Cel mai interesant detaliu legat de atmosfera lui Jupiter este gigantica pata rosie, nimic altceva decat o furtuna iscata in urma cu cateva sute de ani. Nu o puteti vedea mereu, ea rotindu-se odata cu planeta. Foarte interesante sunt si trecerile satelitilor galileeni peste discul lui Jupiter. Chiar in ziua opozitiei, pe 5 iunie, Io, satelitul cu activitate vulcanica intensa, va traversa discul jovian fix la miezul noptii. Printr-un telescop puternic, veti putea admira tranzitul vreme de o ora si 10 minute.  Luna albastra  si prima „secera“ In luna iunie se intampla un fenomen destul de rar: avem Luna plina de doua ori intr-o luna calendaristica. Astronomii numesc a doua Luna plina Luna albastra. Evenimentul se repeta la fiecare 33 de luni, adica la aproape 3 ani. Un alt aspect interesant legat de Luna este prima sa aparitie pe cerul de seara. Multe culturi antice isi socoteau timpul in functie de Luna. Asirienii stiau ca intervalul dintre doua Luni pline este de 29 de zile si jumatate. Luna calendaristica incepea cu prima aparitie pe cer a secerii lunare. Din acest motiv, la popoarele din zona Mesopotamiei, ziua incepea cu apusul si nu cu rasaritul Soarelui, asa cum ni se pare firesc astazi. Pe langa faptul ca secera Lunii, acompaniata indeaproape de Venus, ofera in perioada aceasta una dintre cele mai frumoase imagini de dupa apus, exista o traditie in stabilirea recordurilor observarii primei seceri. Cu ochiul liber, putem sesiza fenomenul la 15 ore de la Luna noua, iar printr-un telescop la 11 ore. In urma cu doua luni, am avut si eu o tentativa de fotografiere a primei seceri lunare, dar, desi cerul era senin, cateva benzi rebele de nori aflate la orizont au facut observatia imposibila. Pe 15 iunie, imediat dupa apus, va propun sa cautati prima urma de Luna pe cerul de nord-vest. In zilele urmatoare, Luna urca pe bolta cereasca si poate fi usor vazuta, in compania lui Venus si a lui Saturn, pe cerul de seara. Cu siguranta ati observat ca, atunci cand secera este mica, se pot percepe detalii, intr-o lumina difuza, si pe partea intunecata a Lunii. Acest lucru se datoreaza luminii pe care Luna o primeste de la planeta noastra. Daca ne-am afla pe Luna in zona cu pricina, noaptea ar fi de pomina: Pamantul s-ar gasi in faza de Pamant plin, de 90 de ori mai stralucitor decat vedem noi Luna si de 14 ori mai mare decat aceasta (ca suprafata, deoarece ca diametru Pamantul este de aproape 4 ori mai mare decat Luna). Nu am incercat sa citesc la lumina Lunii, dar, cu siguranta, pe Luna am putea citi ziarul la lumina Pamantului. Imaginati-va doar cum ar arata o noapte senina cu 90 de Luni pline suspendate pe bolta cereasca!

Pe 30 iunie, pe langa Luna albastra, vom avea parte de un fenomen la fel de spectaculos: conjunctia dintre Venus si Saturn. Cele doua planete se vor afla foarte aproape una de alta pe cerul de vest, la mai putin de 1 grad sau un deget intins pe cer. Asadar, puneti-va castile si ascultati Mozart! Priviti cerul si admirati simfonia astrilor in fiecare seara de iunie! Cer senin!

Foto: NASA, ESA

FACTS

Sky facts

Cea mai mare supernova! „Dintre toate exploziile stelare observate vreodata, aceasta este regina!“, a afirmat astronomul Alex Fillipenko, de la Universitatea Berkeley, care a condus observatiile asupra supernovei. Produsa intr-o galaxie ce se afla la 240 de milioane de ani-lumina de noi, superexplozia a generat de 100 de ori mai multa energie decat explozia unei supernove obisnuite, ajungand sa lumineze mai intens decat 50 de miliarde de Sori ca al nostru. 

Mercur ramane vizibil in prima jumatate a lunii iunie pe cerul de vest, imediat dupa apusul Soarelui. Pe 1 iunie l-ati putut vedea la jumatatea distantei imaginare dintre Venus si locul in care a apus Soarele, in jurul orei 21.15. 

A doua Luna? In septembrie anul trecut, un asteroid de dimensiuni mici a ajuns in vecinatatea Pamantului, iar gravitatia planetei noastre l-a facut captiv, tranformandu-l pentru putin timp in al doilea satelit natural, dupa Luna. Asteroidul se va roti de câteva ori in jurul Terrei, iar in septembrie ne va parasi. 

Pe cerul de dimineata, Planeta Rosie devine din ce in ce mai stralucitoare, rasarind imediat dupa ora 3 AM. Lumina sa o puteti detecta printr-un binoclu mic, dar discul nu i-l puteti sesiza decat cu un instrument ceva mai puternic.

Q&A

Cat de fierbinte e centrul Pamantului? Temperatura Terrei creste cu cat ne apropiem mai mult de centrul ei. Daca am face o calatorie intr-acolo, am observa ca temperatura sporeste cu 20 de grade Celsius la fiecare kilometru parcurs, ajungand, aproape de centru, la circa 4.000 de grade Celsius.  Exista legaturi intre cutremure  si eruptiile vulcanice? Studiind informatii transmise de pe orbita, cercetatorii de la NASA au adus puternice argumente in favoarea legaturii dintre cutremure si activitatea vulcanica. Astfel, imediat dupa cutremurul cu magnitudinea de 6,4 grade pe scara Richter produs in Indonezia in mai 2006, doua eruptii vulcanice aflate in derulare si-au intensificat brusc activitatea vreme de noua zile la rand.  Cat de batrana este galaxia noastra? O echipa internationala de astronomi a masurat recent varsta unei stele din Calea Lactee si a ajuns la o concluzie extraordinara: strabunica Soarelui noastru are 13,2 miliarde de ani. Aceasta descoperire ajuta la decriptarea istoriei Universului de proximitate.  Cat de tare poate sufla vantul? Recordurile sunt dupa cum urmeaza: rafala obisnuita –  371,5 km/h, rafala din tornada – 512 km/h. Aceste valori sunt insa destul de cuminti pentru planeta Neptun, unde vantul poate sufla si cu 1.500 km/h.  Care este cel mai dur mineral  de pe Pamant? Cea mai dura „piatra“ este aceea care provoaca, deopotriva, cele mai mari emotii la logodna si cele mai adanci oftaturi la divort. Ea e responsabila de gauri in bugete personale, dar si de jafuri celebre. Vorbim, desigur, de diamant.

Space News

Astronomii de la Observatorul din Geneva au anuntat descoperirea unei planete extrasolare ce ofera, macar teoretic, conditii asemanatoare celor de pe Terra. Planeta graviteaza in jurul stelei Gliese 581 si are un diametru cu doar 6.000 km mai mare decat diametrul Pamantului. Dintre toate cele peste 220 de exoplanete descoperite pâna in prezent, aceasta are cele mai mari sanse de a oferi conditii pentru dezvoltarea organismelor vii.

Un observator italian in raze gama a fost asezat pe orbita Pamantului de catre o racheta indiana. Misiunea telescopului este de a scana cerul in cautarea celor mai puternice surse de lumina si de energie din Univers. 

Noi cercetari au revelat un fapt aproape inacceptabil cu cativa ani in urma. Creionate ca distrugatoare ale oricarei forme de materie, gaurile negre lasa sa scape din vortexul lor necrutator gaz fierbinte, care poate avea in compozitia sa elementele chimice pe baza carora apare viata. 

Sonda spatiala New Horizons, lansata spre Pluto, a trecut in februarie pe langa Jupiter, culegand date despre misterele care inca mai invaluie gigantul de gaz. Printre informatiile transmise, se numara cele legate de activitatea vulcanica intensa a satelitului jovian Io, precum si detalii remarcabile despre inelele lui Jupiter.